Șefii de stat și de guvern se reunesc la finalul după-amiezii pentru un summit la Bruxelles, în contextul în care Rusia este acuzată că a angajat direct trupe în conflictul din Ucraina, provocând riscul unui război deschis între cele două țări.

Cei 28 au înăsprit mult sancțiunile împotriva Moscovei la finalul lui iulie, adoptând pentru prima dată măsuri menite să lovească în inima economiei ruse. Atitudinea Moscovei i-a obligat însă să ia în considerare noi sancțiuni pentru a face presiuni asupra președintelui Vladimir Putin.

"Am transmis mereu foarte clar că vor fi luate în considerare noi sancțiuni în cazul unei noi escaladări", a reamintit cancelarul german Angela Merkel. "Există un consens că este necesar un răspuns mai ferm", a indicat o sursă diplomatică europeană, citată de AFP.

Ucraina le cere europenilor să-i furnizeze ajutor militar, o solicitare care, chiar dacă nu are nicio șansă de reușită, va fi transmisă chiar în cadrul Consiliului European de țări precum Lituania sau România. Măsurile avut în vedere pot merge de la adăugarea de personalități pe lista sancțiunilor țintite, la extinderea sancțiunilor economice la noi sectoare.

Pentru a arăta susținerea europenilor pentru Ucraina, președintele Petro Poroșenko a fost invitat să ia cuvântul în fața șefilor de stat și de guvern din UE. El va fi primit în cursul dimineții de președinții Comisiei, José Manuel Barroso, și al Consiliului, Herman Van Rompuy, scrie și Agerpres.

Cel din urmă conduce și procesul de nominalizare pentru două posturi-cheie ale UE și a desfășurat consultări până în ultimul moment pentru a încerca să propună un bilet câștigător.

Aste aproape sigur că viitoarea șefă a diplomației, care o va înlocui în noiembrie pe britanică Catherine Ashton, va fi italianca Federica Mogherini. Ministru de externe italian de doar câteva luni, femeia de 41 de ani nu este totuși o novice în domeniu, întrucât a răspuns multă vreme de chestiuni internaționale în cadrul Partidului democrat italian.

Țările din est, care i-au blocat nominalizarea în iulie acuzând-o că este foarte apropiată de Moscova, și-au ridicat obiecțiile. În schimb, acestea ar urma să obțină președinția Consiliului European, care completează triada instituțiilor europene împreună cu președinția Comisiei.

Premierul polonez, conservatorul Donald Tusk, este acum favorit pentru a-i succeda în decembrie lui Herman Van Rompuy. La 57 de ani, Tusk, aflat în fruntea guvernului de aproape șapte ani, este un lider solid al unei țări foarte critice la adresa Rusiei de la începutul conflictului din Ucraina. Principalul său handicap este lingvistic, întrucât nu stăpânește nici engleza, nici franceza, cele două limbi de lucru ale UE.

De asemenea, sunt evocate numele foștilor lideri ai guvernului leton, Valdis Dombrovskis, și respectiv eston, Andrus Ansip. Prim-ministrul Danemarcei, Helle Thorning-Schmidt pare însă să fi revenit și ea în cursă. Social-democrată moderată, apreciată de britanici, cunoscută la nivel mondial pentru "selfie"-ul său cu Barack Obama, ea ar aduce o tușă de strălucire care lipsește cu desăvârșire Uniunii Europene, comentează AFP.

Liderii socialiști europeni se vor întâlni sâmbătă dimineață la Paris înainte de summit pentru a-și coordona pozițiile. Președintele francez François Hollande vrea să obțină și o slăbire a disciplinei bugetare UE, el urmând să solicite în acest sens convocarea unui summit dedicat zonei euro.

Cele mai dificile nominalizări fiind soluționate, Jean-Claude Juncker, viitorul președinte al Comisiei, va putea să-și definitiveze echipa și să repartizeze portofoliile. El urmează să dezvăluie arhitectura și componența viitoarei Comisii Europene în prima jumătate a lunii septembrie, mai precizează AFP.