Un nou studiu aruncă în aer tot ce știam până acum. După analizarea mai multor probe, conservate timp de un secol, specialiștii au concluzionat că gripa sezonieră din zilele noastre este urmașul gripei spaniole care a ucis zeci de milioane de oameni. Există asemănări și cu pandemia de coronavirus.

Mai multe ţesuturi pulmonare prelevate în Europa la începutul secolului al XX-lea și conservate până acum au contribuit la obţinerea unor noi informaţii despre gripa spaniolă, iar unul dintre virusurile gripei sezoniere ar putea fi un descendent direct al acesteia, au dezvăluit autorii unui studiu publicat marţi în revista Nature, informează AFP.

A ucis zeci de milioane de oameni

Cea mai devastatoare pandemie provocată de o boală respiratorie în secolul al XX-lea, gripa spaniolă din 1918-1919, a ucis între 50 şi 100 de milioane de oameni, potrivit estimărilor formulate de oamenii de ştiinţă.

Gripa spaniolă a generat trei mari valuri pandemice. Al doilea şi al treilea au fost deosebit de ucigaşe, fiind mult mai devastatoare decât primul val, care s-a declanşat în primăvara anului 1918.

Originea sa virală a fost confirmată abia în 1930. Ulterior, cercetătorii au identificat virusul care a declanşat-o: un virus gripal A de subtip H1N1.

Strămoșul gripei sezoniere

Există însă multe mistere în jurul acestei boli, iar medicii se chinuie de 20 de ani să le descifreze. Problema este că există un număr mic de ţesuturi prelevate de la victime şi care ar putea fi analizate în prezent.

După mai multe încercări eșuate. Sebastien Calvignac-Spencer, specialist în evoluţie virală la Institutul Robert Koch din Germania, a dezvăluit că el şi colegii lui au ajuns la o primă conlcuzie.

Au primit acces la 13 eşantioane de plămâni conservaţi în formol în muzee din Berlin şi Viena, datând din 1901 până în 1931, inclusiv şase din perioada 1918-1919. Ei au depistat fragmente din ARN-ul virusului care a provocat gripa spaniolă în trei eşantioane din 1918.

„Aceste noi analize sunt compatibile cu scenariul unei origini pandemice pure a virusurilor gripale sezoniere, dovedind o filiaţie directă“, au precizat autorii studiului.

Descoperirea contrazice alte ipoteze despre apariţia gripei sezoniere, mai ales ideea - denumită "reasortare" - conform căreia virusurile actuale ar fi constituite din mai multe fragmente genetice provenite de la strămoşi eterogeni.

În schimb, este dificil de explicat felul în care pandemia gripală din 1918 s-a transformat progresiv într-un virus sezonier, "din cauza lipsei de date", mai ales din anii 1920, a explicat Thorsten Wolf, medic virusolog la Institutul Robert Koch.

Asemănări cu pandemia de covid

Oamenii de știință au analizat pandemia de gripă comparativ cu cea de coronavirus. În cazul primei, virusul a rămas același, iar în cazul covid 19 a suferit numeroase mutații.

„Deşi cele două pandemii nu pot fi comparate, ţinând cont că au existat virusuri diferite, condiţii de propagare foarte diferite, oameni organizaţi şi conectaţi diferit, anumite similarităţi pot să existe.

De exemplu, gripa din 1918 a cunoscut mai multe valuri, la fel ca pandemia de COVID-19, dar, spre deosebire de aceasta, ale cărei valuri au fost asociate cu noi variante virale, probabil nu la fel s-a întâmplat şi în cazul pandemiei din 1919, conform studiului nostru",  a afirmat Sebastien Calvignac-Spencer.

Studiul publicat în revista Nature conţine totuşi şi o limită importantă, ce constă în "eşantionul său foarte mic de date". Pentru o concluzie clară, oamenii de ştiinţă vor trebui de acum înainte să găsească noi specimene patologice conservate până în zilele noastre.