Potrivit statisticilor speranța de viață în România a crescut în ultimul deceniu de la 71 la 73 de ani. Ultimele date au scos la iveală faptul că, există un oraș care în care media speranței de viața trece de 80 de ani. Bucureștiul se află pe al doilea loc.

Potrivit statisticilor, speranța de viață în România a crescut în ultimul deceniu de la 71 la 73 de ani. Ultimele date au scos la iveală faptul că, există un oraș care în care media speranței de viața trece de 80 de ani. Bucureștiul se află pe al doilea loc. Află care e secretul longevității oamenilor din „zonele albastre”, care trăiesc o viață lungă și sănătoasă, peste 100 de ani.

Orașul din România cu cea mai mare speranță de viață

Ultimele date au scos la iveală faptul că, există un oraș în care media speranței de viața trece de 80 de ani. Este vorba de județul Vâlcea, acolo unde oamenii trăiesc mai mult decât în oricare altă parte a României. Datele furnizate de Institutul Național de Statistică arată că, oamenii din aceste regiuni ajung să trăiască cu cinci ani mai mult decât locuitorii din Satu-Mare.

Speranța de viață. Femeile din București sunt mai longevive decât bărbații

Următorul loc în ceea ce privește speranța de viață este ocupat de București. Datele arată că, speranța de viață în capitală este de 78 de ani și jumătate. Un lucru interesant este și faptul că femeile din București sunt cele mai longevive din mediul urban. Datele arată că acestea trăiesc 80 de ani, cu 7 mai mult față de bărbații din capitală.

Aceleași date arată că printre orașele în care speranța de viață este una mare se numără și Brașovul, Clujul și Sibiul. În aceste orașe, oamenii trăiesc în medie 77 de ani.

În ceea ce privește, media speranței de viață în Iași și Alba, aceasta este de 76 de ani jumate. Ultimele locuri în clasament sunt ocupate de Ialomița, Satu Mare și Călărași, cu media de 74 de ani.

România se află pe un palier mult mai scăzut decât cel al mediei Uniunii Europene

În urma analizării acestor date, s-a ajuns la concluzia potrivit căreia speranța medie de viață a crescut de la 71 la 73 de ani în ultimul deceniu în România.

În ciuda acestei creșteri, România se află pe un palier mult mai scăzut decât cel al mediei Uniunii Europene. Femeile din alte țări europene trăiesc cu cinci ani mai mult, iar bărbații cu șapte ani mai mult. 

Secretul longevității al centenarilor din „Zonele albastre”

 În câteva comunități unice de pe glob, oamenii trăiesc o viață lungă și sănătoasă, până la 100 de ani și chiar mai mult.

Supranumite „Zone albastre”, locuitorii acestor zone au un mediu și un stil de viață comune care, potrivit oamenilor de știință, contribuie la longevitatea lor.

Insula italiană Sardinia a fost locul unde a fost studiat unul dintre primele grupuri de centenari – de curând. Au fost descoperite persoane cu o longevitate similară în Ikaria – Grecia; Okinawa – Japonia; Nicoya – Costa Rica și Loma Linda – California.

Grădinăritul și mersul cu bicicleta - unul dintre secretele longevității

Oamenii din „Zonele albastre” se plimbă, grădinăresc și merg cu bicicleta ca parte a vieții lor zilnice. Sunt apropiate de prieteni și familie, au un scop în viață, gestionează bine stresul și sunt adesea membri ai unui grup social sau religios. Ei au o dietă bazată pe plante și se opresc din mâncat înainte de a fi sătui.

Lui Dan Buettner, care a adus pentru prima dată zonele albastre în conștiința publică prin articolele sale din National Geographic și, ulterior, prin cărțile sale, nu îi place să numească modelul alimentar al zonelor albastre o „dietă”.

Speranța de viață. Ce mănâncă oamenii din „Zonele albastre”

„Modelul de alimentație din zona albastră este format în proporție de 98% din alimente vegetale – bazate pe alimente integrale și bogate în carbohidrați. Dar numai carbohidrați complecși, nu carbohidrați simpli, cum ar fi gustările sărate, batoanele de ciocolată și sucurile carbogazoase”, a declarat Buettner pentru CNN.

Carbohidrații complecși, cum ar fi fasolea, mazărea, legumele și cerealele integrale, furnizează vitamine, minerale și fibre care pot lipsi din alimentele procesate și rafinate.

„Nu există lapte de vacă în nicio zonă albastră”

Alimentația „Zonelor albastre” este similară cu cea a stilului mediteranean, câștigătoare a medaliilor de aur anuale ca fiind cea mai bună dietă generală pentru sănătate. Dar există și diferențe între un model de alimentație din zona albastră și cel mediteranean, a spus Buettner.

„Oamenii din „Zonele albastre” nu mănâncă nici pe departe atât de mult pește pe cât prescrie dieta mediteraneană. Fac asta de trei ori pe săptămână”, a spus el: „Carnea este consumată doar de cinci ori pe lună. Nu există lapte de vacă în nicio zonă albastră”.

În schimb, oamenii consumă brânzeturi din lapte de capră și de oaie, cum ar fi feta și pecorino.

Mâncăruri tradiționale -secretul longevității

Una dintre cele mai izbutite rețete din punct de vedere vizual din consideră un aliment de bază esențial pentru longevitate pentru oamenii din zona albastră din Okinawa.

„Aportul alimentar al locuitorilor din Okinawa până în 1975 provenea din cartofii dulci purpurii”. Aș spune că a produs cea mai longevivă populație din istoria omenirii”, susține el.

Rețete din „Zonele albastre” se regăseau și în bucătăria Gullah Geechee, o metodă de gătit dezvoltată de descendenții africanilor înrobiți care s-au stabilit în insulele maritime din Georgia, Florida, Carolina de Nord și Carolina de Sud. Tocănițele și supele pot fi îngroșate cu semințe de benne, o versiune moștenită a semințelor de susan aduse pe navele de sclavi.

Speranța de viață. Ce ai de pierdut?

Nici o rețetă din carte nu conține carne, inclusiv un „piept” făcut din seitan. Un înlocuitor de carne pe bază de plante care imită gustul și textura puiului. Seitanul și toate celelalte rețete au fost testate de tatăl lui Buettner, Roger, iubitor de carne și cartofi, care a călătorit cu el prin țară.

Pentru oricine ar putea simți că aceste 100 de rețete sunt prea greu de făcut în lumea rapidă de astăzi.  Buettner a subliniat că multe dintre ele pot fi asamblate în 20 de minute.

„De asemenea, majoritatea mâncărurilor într-o singură oală pe care le am în carte se congelează foarte bine”, a spus el: „Iar când doriți o altă masă rapidă, o scoateți și o aruncați în cuptorul cu microunde. Așa aveți o masă plină de carbohidrați complecși.

Și vă va costa sub doi dolari o porție. Vă va lăsa să vă simțiți mai bine. Potrivit tatălui meu, are un gust mult mai bun decât un hamburger mic. Ce ai de pierdut?”