Sol asemănător pâmântului, pe Planeta Roșie: "Este mult mai probabil ca viaţa să fi apărut mai întâi în soluri ale unor planete precum Marte" | FOTO și VIDEO

Sol asemănător pâmântului, pe Planeta Roșie: "Este mult mai probabil ca viaţa să fi apărut mai întâi în soluri ale unor planete precum Marte" | FOTO și VIDEO

Soluri asemănătoare celor terestre, vechi de 3,7 miliarde de ani, au fost descoperite recent de roverul Curiosity într-un crater de pe planeta Marte. Descoperirea i-a făăcut pe oamenii de ştiinţă să își reconsidere teoriile privind viața pe Planeta Roșie.

Potrivit Daily Mail, citat de Mediafax, imaginile realizate recent de roverul Curiosity în craterul Gale de pe Marte au dezvăluit existenţa unui sol asemănător celui terestru, ce prezintă suprafeţe fisurate, similare celor din Dry Valleys-Antarctica sau cu cele din deşertul Atacama - Chile.

Analiza chimică a acelui sol marţian indică o structură similară solurilor de pe Terra în care trăiesc microbi, iar această descoperire l-a determinat pe geologul Gregory Retallack de la Universitatea Oregon să afirme că "există o posibilitate reală ca viaţa (microbiană) să existe pe Marte".

Această descoperire vine în completarea seriei tot mai mari de dovezi care indică faptul că viaţa microbiană a existat în trecut pe planeta Marte.

Ne puteți urmări și pe Google News

Analiza realizată de cercetătorul american a fost publicată în ediţia online a revistei Geology din această săptămână.

Gregory Retallack a studiat datele minerale şi chimice publicate de cercetătorii de la NASA implicaţi în misiunea spaţială Curiosity.

"Fotografiile au reprezentat primul indiciu, dar, apoi, toate datele au confirmat această ipoteză", a precizat savantul american.

"Cheia pentru această descoperire a constat în uluitoarea capacitate de analiză chimică şi minerală a roverului Curiosity, care deţine un nivel de sofisticare mult mai ridicat în comparaţie cu generaţiile precedente de vehicule spaţiale", a adăugat el.

"Noile date demonstrează o tendinţă clară de dezagregare chimică şi de acumulare de argilă în defavoarea mineralului olivină, aşa cum se petrece şi în solurile de pe Terra. Reducerea fosforului din acele depozite este deosebit de tulburătoare, întrucât ea este atribuită pe Terra activităţii microbiene".

Solurile străvechi, a precizat cercetătorul american, nu dovedesc cu certitudine faptul că Marte a întreţinut în trecut forme de viaţă, însă ele completează seria tot mai mare de dovezi care indică faptul că "o planetă Marte mai umedă şi mai caldă era mult mai locuibilă în trecut decât a fost în ultimii 3 miliarde de ani".

Roverul Curiosity explorează în prezent o zonă topografică înaltă, ce conţine straturi geologice mai tinere, în interiorul craterului Gale, în care solurile marţine par mai puţin propice vieţii.

Pentru a realiza o monitorizare amănunţită a solurilor mai vechi de pe Marte, capabile să întreţină viaţa microbiană, Gregory Retallack a spus că NASA va trebui să lanseze noi misiuni spaţiale, care să exploreze şi să analizeze mai multe terenuri marţiene argiloase.

Crăpăturile de la suprafaţa lui Marte sugerează existenţa unui sol tipic, alcătuit din bulgări. Cavităţile veziculare, sau acele găuri circulare, şi concentraţiile de sulfaţi, reprezintă elemente caracteristice pentru solurile deşertice de pe Terra.

"Niciunul dintre aceste elemente nu a fost văzut în suprafeţele «tinere» de pe Marte", a precizat cercetătorul american.

Noile soluri descoperite pe Marte prezintă condiţii mai bune de întreţinere a vieţii decât oricare alt tip de sol descoperit pe această planetă.

Vârsta lor, estimată la 3,7 miliarde de ani, le plasează într-o perioadă de tranziţie a planetei roşii, care a făcut legătura de la "o planetă Marte cu un ciclu incipient al apei la planeta Marte acidă şi aridă din zilele noastre", a spus acelaşi geolog.

Cercetătorii sunt de părere că viaţa pe Terra a apărut şi a început să se diversifice în urmă cu circa 3,5 miliarde de ani, însă anumiţi oameni de ştiinţă consideră că dovezile care ar fi putut să ateste faptul că viaţa a început pe Terra mai devreme au fost distruse de mişcările plăcilor tectonice terestre, un fenomen geologic care nu se produce pe Marte.

Malcolm Walter, cercetător la Centrul australian pentru Astrobiologie, care nu a colaborat la acest studiu, a afirmat că descoperirea acestor soluri fosilizate în craterul marţian Gale creşte considerabil posibilitatea referitoare la existenţa microbilor pe planeta Marte.

Totodată, Steven Benner, cercetător la Westheimer Institute of Science and Tehnology din statul american Florida, a declarat: "este mult mai probabil ca viaţa să fi apărut mai întâi în soluri ale unor planete precum Marte decât pe planete acoperite cu apă precum Terra".