Economie
Situația economică a României, analizată de Financial Times. Măsurile de auteritate ar putea duce la o criză politică
. Sursa foto: Dreamstime
Din cuprinsul articolului
Financial Times a publicat duminică un articol despre situația politică și economică a României. Publicația notează că autoritățile au recurs la măsuri de austeritate similare celor care, în urmă cu un deceniu, au dus la căderea mai multor guverne europene. Nemulțumirile populației ar putea însă declanșa o criză economică și politică.
România riscă să intre într-o criză politică
Financial Times notează că, în 2024, România a avut cel mai mare deficit public din UE, de 9,3% din PIB, peste limita de 3% impusă de regulile fiscale europene. Fostul guvern a evitat măsurile de austeritate înaintea alegerilor, însă acestea rămân profund nepopulare după reducerile drastice de cheltuieli și creșterile de taxe aplicate în urma crizei datoriilor suverane.
„În 2012, guvernul de la București s-a prăbușit în urma protestelor împotriva austerității, repetând evenimente similare din Grecia, Portugalia și Irlanda”, se arată în articol.
Publicația arată că, după intrarea în vigoare a noilor măsuri la 1 august, România riscă să ajungă într-o criză politică. În această vară, sute de persoane au protestat în București și în alte orașe, iar liderul AUR, George Simion, a cerut alegeri anticipate și a anunțat că va „refuza plata impozitelor” percepute de ceea ce numește un „guvern ilegitim”.
George Simion. Sursa foto: Captură video
Măsurile economice dificile nu au fost încă stabilite
FT notează că măsurile „dificile”, precum reformarea guvernanței companiilor de stat și reducerea pensiilor mari sau a altor beneficii acordate foștilor funcționari, nu au fost încă stabilite.
Ministrul Nazare a precizat că reforma pensiilor urmărește „eliminarea privilegiilor speciale”, inclusiv pensionarea anticipată a judecătorilor, care pot primi pensie de la 40 de ani. El a subliniat că aceste măsuri sunt esențiale pentru sustenabilitate fiscală și echitate.
În plan economic, România rămâne vulnerabilă, fiind retrogradată de toate cele trei mari agenții de rating la un singur nivel peste categoria „junk” din cauza creșterii rapide a datoriei și a inflației ridicate. PIB-ul României a crescut cu doar 0,3% în al doilea trimestru, iar banca centrală avertizează că ritmul economic va încetini și mai mult, deoarece inflația impune menținerea dobânzii de referință la 6,5%.
Financial Times: Criza economică, amplificată
Criza economică este amplificată de una politică, care s-a prelungit luni întregi după ce, în decembrie, Curtea Constituțională a anulat alegerile prezidențiale pe motiv de presupusă interferență rusă. Noul guvern a fost instalat în iunie, după ce președintele Nicușor Dan a câștigat scrutinul repetat. Coaliția formată din patru partide rămâne însă fragilă, pe fondul tensiunilor dintre parteneri, potrivit articolului.
Nicușor Dan/ Sursa foto Facebook
Un vicepremier a demisionat la finalul lunii iulie în urma unor acuzații de fraudă, iar Uniunea Salvați România (USR), partid fondat de Nicușor Dan, a criticat decizia de a acorda funeralii de stat primului președinte postcomunist al țării.
În același timp, AUR, care a obținut locul al doilea la alegerile parlamentare din decembrie, a urcat pe primul loc în sondaje, cu aproximativ 40%. AUR profită de furia publică față de creșterea costului vieții și percepția că politicienii urmăresc doar obținerea de avantaje personale și pentru apropiați, se mai arată ăn articol.
Măsurile privind pensiile și reformarea guvernanței companiilor de stat, sector vulnerabil la clientelism, rămân în așteptarea aprobării. Acestea sunt considerate urgente, fiind condiții pentru accesarea fondurilor europene de redresare post-pandemică, care trebuie folosite până la sfârșitul anului viitor.
Tensiuni în coaliția guvernamentală
Ministrul Nazare a recunoscut că reformele vor fi implementate integral probabil abia spre sfârșitul mandatului actualului guvern, în trei ani. Întrebat despre conflictele interne ce ar putea împiedica aceste eforturi, Nazare a spus: „Rămân optimist că această coaliție va funcționa coerent până când vom depăși această perioadă dificilă”.
Costin Ciobanu, cercetător la Universitatea Aarhus din Danemarca, a declarat că teama de a pierde alegerile va menține coaliția unită, dar nu pentru întreaga perioadă a mandatului.
„AUR are aproape 40%, în timp ce membrii coaliției au fiecare sub 20%. AUR poate sta liniștită și aștepta. Nu sunt foarte încrezător că coaliția va rezista mai mult de un an”, a mai spus cercetătorul.
Reacția românilor
Financial Times notează că românii conștientizează gravitatea situației fiscale, dar nu au încredere în guvern și pun sub semnul întrebării eficiența măsurilor recente.
„Este nevoie de bani, dar totul a devenit mai scump odată cu creșterea TVA-ului. Sper să se întâmple ceva cu pensiile speciale, care sunt extrem de mari și nejustificate”, a spus Cristina, o ingineră de 49 de ani din Capitală.
Mihai, un muncitor de 53 de ani din București, se întreabă de ce cetățenii trebuie să suporte povara deficitului bugetar: „Dacă eu și alții ca mine ne-am plătit impozitele, de unde a apărut deficitul? Cineva a greșit. Atunci, acea persoană trebuie să plătească”.
