Taxe. Sursa foto: Edar/ Pixabay
Din cuprinsul articolului
Radu Burnete, consilier prezidențial pentru politici economice și sociale, a anunțat într-un interviu acordat Știrilor Pro TV că intenția de a introduce o taxă pe tranzacțiile bancare a fost definitiv abandonată.
Burnete: Ideea impozitului progresiv, abandonată
Totodată, el a precizat că România nu va adopta, cel puțin în următorii doi ani, un sistem de impozitare progresivă, considerând că economia nu este pregătită pentru o astfel de reformă fiscală.
„În acest moment, ar fi prematur să vorbim despre o cotă progresivă. Din punctul meu de vedere, România are nevoie de cel puțin un deceniu înainte de a putea face un astfel de pas. Cota unică rămâne un avantaj competitiv important pentru atragerea investițiilor”, a declarat Burnete.
Taxa pe tranzacții bancare nu intră în discuții
În ceea ce privește taxa pe tranzacții bancare, consilierul a fost ferm: „Cred că este mai bine să renunțăm complet la această discuție. Nu mai are rost să fie readusă în actualitate”.
Pe fondul preocupărilor legate de sustenabilitatea cheltuielilor publice, Burnete a atras atenția și asupra unui posibil risc major: pierderea încrederii din partea agențiilor internaționale de rating.
Împrumuturi. Sursa foto: Pixabay
„Un leu din trei cheltuiți în prezent provine din împrumuturi. Investitorii vor garanții că România își poate onora obligațiile financiare.
Dacă nu mai avem acces la piețele internaționale, se poate ajunge rapid la reduceri drastice ale cheltuielilor. Guvernul încearcă să evite acest scenariu prin măsuri de ajustare treptată”, a explicat el.
Burnete, accent pe nevoia combaterii evaziunii fiscale
În același timp, oficialul prezidențial a pus accent pe nevoia combaterii evaziunii fiscale, solicitând implicarea cetățenilor în acest efort. Burnete a îndemnat populația să ceară bon fiscal la fiecare achiziție, subliniind că economia „gri” sau „neagră” trebuie adusă în zona transparentă și fiscalizată.
Referindu-se la deciziile guvernelor anterioare, Burnete a criticat lipsa de transparență în ceea ce privește finanțarea creșterii pensiilor și salariilor. Potrivit lui, majorările au fost susținute prin împrumuturi, nu prin încasări bugetare reale.
„Românii nu au fost informați corect. În loc să se explice că aceste creșteri implică taxe mai mari sau împrumuturi, s-a ales varianta tăcerii. Acum suntem în situația în care trebuie să plătim acele datorii.”
Declarațiile vin într-un moment delicat pentru România, în care sustenabilitatea bugetului și stabilitatea economică sunt sub presiunea deficitului și a nevoilor de reformă.
