Cuviosul Martinian s-a născut în Cezareea Palestinei, în vremea lui Constanțiu (337- 361). S-a retras la 18 ani într- o peșteră, unde a trăit 25 de ani, primind darul facerii de minuni.
Zoe, o desfrânată îmbrăcată în haine sărăcăcioase (dar cu cele frumoase în traistă) a venit la el cu gând să-l ducă în ispită.Din milă, cuviosul a primit-o.
Dimineața, când s-a trezit, femeia era schimbată și împodobită. Atunci, Martinian a făcut un foc și a sărit în el, spunând că focul iadului va fi mult mai greu de suportat. Văzând, Zoe s-a pocăit, iar sfântul a trimis-o la o mănăstire din Betleem.
Următorii 10 ani Cuviosul a trăit pe o insulă pustie, dar și aici a venit o femeie, Fotini, supraviețuitoare a unei furtuni. Martinian i-a lăsat hrana și adăpostul, iar el s-a aruncat în mare, fiind dus la țărm de doi delfini.
A trăit în pribegie restul vieții, dându-și sufletul la Atena. Atât Zoe cât și Fotini au primit de la Duhul Sfânt semnele sfințeniei.
Recomandările noastre
