Sursa foto: dreamstime.com
Din cuprinsul articolului
România intră într-o nouă etapă a politicilor auto și de mediu, cu impact direct asupra șoferilor. Autoritățile de la București susțin noile standarde europene privind reducerea emisiilor de CO2 pentru autoturisme și camionete, însă condiționează aplicarea acestora de adoptarea unor măsuri „pragmatice”, care să nu afecteze industria și accesul populației la mașini.
Poziția oficială a fost exprimată de Alexandru Avram, secretar general în cadrul Ministerul Mediului, în cadrul reuniunii Consiliului de Mediu de la Bruxelles, organizată sub egida Consiliul Uniunii Europene, notează Agerpres.
Autoritățile române susțin reducerea emisiilor, dar cer reguli adaptate realității din piață
În cadrul reuniunii, România și-a exprimat susținerea pentru obiectivele de reducere a emisiilor, însă a cerut ca aceste reguli să fie implementate într-un mod care să nu destabilizeze piața auto.
„România susţine propunerea în măsura în care aceasta facilitează o tranziţie eficientă a industriei auto, bazată pe predictibilitate, sustenabilitate economică şi neutralitate tehnologică. Este important să menţinem traiectorii credibile de reducere a emisiilor, ţinând cont de diferenţele structurale care influenţează capacitatea de conformare a producătorilor auto.”
Oficialul român a subliniat că noile reguli trebuie să fie însoțite de măsuri concrete care să mențină producția auto în Europa și să permită accesul populației la vehicule mai puțin poluante.
„Considerăm necesare obiective şi măsuri pragmatice care să sprijine industria auto europeană să îşi menţină producţia în Europa şi să poată oferi vehicule cu emisii reduse la preţuri accesibile.”
Emisii de carbon. Sursa foto: Pixabay
Piața auto din România, vulnerabilă din cauza mașinilor second-hand
Un punct central al poziției României îl reprezintă realitatea din piața internă, unde importurile de mașini second-hand rămân dominante.
Potrivit datelor publice ale Asociația Constructorilor de Automobile din România și ale Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, în fiecare an intră în țară sute de mii de vehicule rulate, majoritatea cu emisii ridicate.
Această situație complică tranziția către o mobilitate mai curată și pune presiune pe politicile publice.
„În România, piaţa auto este expusă importului de vehicule second-hand cu emisii ridicate, în timp ce costul vehiculelor electrice şi al energiei poate reprezenta o barieră pentru achiziţia de autoturisme noi.”
Costul mașinilor electrice rămâne o problemă majoră
Un alt obstacol important este reprezentat de prețul vehiculelor electrice. Conform datelor publicate de Agenția Internațională pentru Energie și Comisia Europeană, costul inițial al mașinilor electrice este încă semnificativ mai mare decât cel al vehiculelor convenționale, chiar dacă diferența începe să scadă.
În România, această problemă este amplificată de veniturile mai reduse și de infrastructura de încărcare încă insuficient dezvoltată.
Din acest motiv, autoritățile susțin continuarea programelor de stimulare pentru achiziția de mașini noi cu emisii reduse.
Mașină electrică: Sursă foto: Arhiva EVZ
Schimbările ar putea influența direct prețurile și oferta auto
Implementarea noilor standarde europene privind emisiile de CO2 ar putea avea efecte directe asupra pieței auto din România.
Producătorii vor fi obligați să reducă emisiile medii ale flotelor, ceea ce va accelera tranziția către mașini electrice sau hibride. În același timp, costurile de producție ar putea crește, iar acest lucru s-ar putea reflecta în prețurile finale pentru consumatori.
În același timp, există riscul ca anumite modele mai accesibile, dar mai poluante, să dispară treptat de pe piață.
Decarbonizarea trebuie să fie echitabilă și sustenabilă
În cadrul discuțiilor de la Bruxelles, România a susținut că tranziția către o economie cu emisii reduse trebuie să fie echitabilă și să nu afecteze categoriile vulnerabile.
„Accelerarea tranziţiei necesită un sprijin financiar considerabil, care să contribuie la reducerea disparităţilor între regiunile UE, la eliminarea blocajelor din reţea şi la dezvoltarea interconectărilor necesare.”
Oficialul român a atras atenția că politicile climatice nu trebuie să creeze presiuni suplimentare asupra gospodăriilor sau asupra micilor afaceri.
„Decarbonizarea trebuie să fie echitabilă, să nu împovăreze suplimentar gospodăriile vulnerabile energetic şi microîntreprinderile şi să fie adaptată sectorial şi la capacităţile fiecărui stat membru.”
Țintele pentru 2040 și flexibilitatea cerută de România
România susține introducerea unor mecanisme flexibile care să permită statelor membre să atingă obiectivele climatice în funcție de propriile capacități.
Aceste măsuri sunt considerate esențiale pentru atingerea țintelor intermediare stabilite la nivel european pentru anul 2040.
În paralel, discuțiile au vizat și reformarea sistemului european de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS), un instrument cheie în politica climatică a Uniunii Europene.
