O schemă de afaceri inedită apărută în Nigeria, printre membrii comunității Igbo, produce miliardari și afaceriști de succes. Însă sistemul nu e infailibil.

Comunitatea Igbo din Nigeria și-a făcut o reputație din succesul dovedit în afaceri, în parte datorită unei scheme comunitare apărute în urma războiului civil din această țară, de la sfârșitul anilor '60, relatează BBC.

Ucenicul muncește gratis pentru mentorul său, dar la finalul stagiului primește o afacere

Sistemul poartă numele de „Igba boi” - tineri, în general băieți, își lasă în urmă familiile pentru a locui alături de afaceriști de succes. Ca ucenici, ei trebuie să îndeplinească tot ce li se cere din partea „șefului” lor – inclusiv treburi domestice sau de zi cu zi. Devin, practic, servitorii acestora. În schimb, ei obțin competențe pentru gestionarea afacerilor, fiindu-le asigurate și hrană și locuința.

La sfârșitul perioadei agreate de comun acord, „șeful” oferă ucenicului suficienți bani pentru ca acesta din urmă să își poată fonda propria afacere. Este și cazul lui Onyeka Orie (28 ani), proprietarul unui magazin de accesorii pentru telefoane mobile din Lagos, cel mai mare oraș din Nigeria. Magazinul și tot ce se află în el au fost primite de la fostul său mentor, la care Orie a lucrat vreme de mai mulți ani, fără a fi plătit.

„L-am servit pe oga (n. red. - șef/mentor) timp de 8 ani. Oga mi-a dat acest magazin, însă eu l-am gestionat vreme de 4 ani înainte. Nu m-am așteptat la asta”, spune Orie.

Tânărul, născut în sud-estul țării, într-o zonă agricolă săracă, avea șanse mici să scape de sărăcie, în condițiile în care familia sa nu putea să îi ofere accesul la educație necesar pentru a obține un loc de muncă. Nigeria este țara cu un șomaj foarte ridicat, chiar și printre cei care dețin o diplomă universitară.

Sistemul de ucenicie Igbo își are rădăcinile în perioada imediat următoare Războiului Civil din Nigeria (1967-1970). După înfrângerea în război, comunitatea Igbo a reușit să își recupereze o parte semnificativă a averii pierdute în doar 2 ani, în ciuda deciziei guvernului de a confisca conturi bancare și proprietăți.

„Clubul Poporului”, un club social format în orașul Aba în 1971, este locul care a dat schema de ucenicie „Igba boi”. A funcționat pe principiul - „Nu îți lăsa niciun frate în urmă”. Schema este direcționată mai ales spre băieți și bărbați tineri, în contextul în care familiile sunt, în general, puțin dispuse să își lase fiicele să locuiască cu un afacerist pentru cel puțin 5 ani, cât ar dura învățarea meseriei.

Dictatura mentorilor. Ucenicii nu au prea multe soluții dacă acordul verbal nu e respectat

Oameni de afaceri importanți nigerieni, precum Innocent Chukwuma, magnat auto al Innoson Motors, sau Cosmos Maduke de la Coscharis Group, au obțin succes fiind parte a acestei scheme. Într-un interviu din 2019, Maduka a spus că cei 200 de naira (aproximativ 1.500 de dolari americani) pe care i-a primit de la mentorul său, la finalul uceniciei sale din 1976, au reprezentant fundația imperiului său financiar.

Pe de altă parte, sistemul nu este, totuși, lipsit de mari lacune – el depinde de bunăvoința mentorului față de ucenic, la finalul stagiului acestuia. Ndubuisi Ilo, care conduce gestionează un magazin de piese auto de succes din Ladipo, în Lagos, susține că mentorul său nu i-a putut oferi nimic după ce și-a încheiat ucenicia de 7 ani.

„Șeful meu m-a sunat într-o zi și mi-a spus că nu își permite să mă plătească. S-a rugat pentru mine și mi-a cerut să încep să lucrez pe cont propriu. A fost foarte dificil la început, a trebuit să dorm în mașină, însă acum privesc în urmă și mă bucur”, a spus Ilo, care nu consideră că ucenicia sa a fost o pierdere de timp pentru că a obținut competențe importante care l-au ajutat în carieră. Însă Ilo e unul dintre norocoși, alți mentori își acuză ucenicii de furt pentru a scăpa de „contract”.

O altă problemă este că acordurile Igba boi sunt, în general, pur verbale. Atunci când mentorii nu vor să își mai respecte partea de acord, ucenicii nu au la îndemână multe soluții pentru a îi determina să se conformeze acestuia.

Mulți dintre mentori sunt rude, familia extinsă încearcă uneori să medieze astfel de dispute, iar atunci când eșuează, satul ancestral al uneia sau ambelor părți intervine pentru a găsi o soluție. Uneori, disputele se rezolvă amical, alteori ucenicul este nevoit să se descurce singur după ani de muncă prestată gratuit.

Sursa foto: captură Twitter/@bcnewsroom