13% dintre români au un grad mediu de independenţă financiară şi numai 44% pot fi consideraţi independenţi financiar. Astfel, în cazul unor nevoi imediate, 4 din 10 români se văd nevoiţi să apeleze la familie sau prieteni pentru ajutor, sau depind de suportul statului.

Majoritatea dintre aceştia conştientizează nevoia de a-şi câştiga independenţa financiară, însă o pondere semnificativă (15% din total respondenţi) oferă o importanţă redusă obţinerii unei independente financiare. Sunt astfel cu atât mai predispuşi ca pe termen lung să rămână dependenţi financiar şi să fie expuşi unor riscuri importante.

Salariul sau pensia sunt unica sursă de venit pentru aproape două treimi dintre români. Doar 17% din respondenţi au surse de venit multiple, având astfel o diversificare a provenienţei veniturilor. În schimb, pentru 64% singura sursă de venit este salariul sau pensia, în timp ce 6% nu au nicio sursă de venit lunar.

„Din păcate, prea puţini dintre noi acordăm atenţie modalităţilor de obţinere a independenţei financiare pe termen lung, iar aceasta este singura metodă prin care putem trece cu bine de perioade neprevăzute, cum este criza în care ne regăsim, sau să nu depindem de alte surse atunci când ajungem la pensionare. Noi considerăm că planificarea pe termen lung este vitală: urmărirea bugetului lunar de cheltuieli şi economisirea recurentă sunt primii paşi care trebuie realizaţi. De asemenea este important ca resursele să fie investite pentru a multiplica valoarea economiilor acumulate”, declară Mihai Purcărea, Membru în Consiliul Director al Asociaţiei CFA România.

Din punct de vedere al nivelului avuţiei, 44% dintre respondenţii din categoria +25 de ani au datorii egale cu sau mai mari decât nivelul activelor şi doar 25% au active nete care să acopere cel puţin 3 ani de cheltuieli. Mai îngrijorătoare sunt rezultatele pentru grupa de vârstă +55 ani, unde 35% din respondenţi au datorii egale sau mai mari decât activele. Aceste persoane sunt dependente de pensie şi extrem de vulnerabile la eventuale modificări ale nivelului de trăi sau al dobânzilor.

Economisirea, un vis

În ceea ce priveşte comportamentul de economisire, 29% dintre respondenţi nu economisesc deloc din veniturile lunare. 15% şi-ar dori să economisească, însă cheltuielile lunare sunt mai mari decât nivelul venitului, în timp ce 14% ar putea economisi, însă nu fac acest lucru.

La polul opus, 29% din respondenţi economisesc peste 20% din veniturile lunare. Deşi nu economisesc, mai bine de jumătate dintre respondenţi (60%) declară că îşi monitorizează bugetul lunar. Pe de altă parte, aproape un sfert declară că nu îşi planifică sau urmăresc bugetul în mod regulat.

Când vine vorba despre decizia de a investi, doar 7% dintre respondenţi ar contacta un specialist pentru a discuta deciziile importante. Respondenţii preferă să ia hotărârea pe cont propriu, beneficiind deja de experienţa anterioară (35%) sau vor să înveţe singuri (32%). Depozitele bancare (33%) şi activele imobiliare (25%) sunt principalele active folosite de respondenţi pentru plasarea banilor.

Un alt factor urmărit prin întrebările adresate a fost modalitatea de gestionare a resurselor. S-a observat că, în general, se înregistrează o diversificare redusă a plasamentelor: doar 40% din respondenţi au plasamente diversificate (nu au nici un activ cu o pondere de peste 75%).

În schimb 39% din respondenţi au o concentrare foarte mare pe depozite bancare, urmaţi de investitorii în imobiliare: 12% din respondenţi au aproape toate economiile investite în active imobiliare, informează ZF.ro.

„Diversificarea plasamentelor este un factor cheie în gestionarea cu succes, pe termen lung, a resurselor. Inflaţia erodează puterea de cumpărare, în special pentru plasamentele în instrumente cu venit fix, cum sunt depozitele şi titlurile de stat, în timp ce activele cu venit variabil precum imobiliarele şi acţiunile pot înregistra fluctuaţii mari ale preţului în timp. Gestionarea optimă se poate realiza având o expunere diversificată, către mai multe tipuri de plasamente.”, declară Adrian Codirlaşu, CFA – preşedintele Asociaţiei CFA România.

Chestionarul realizat de Asociaţia CFA România face parte din campania Generaţia I, prin care organizaţia şi-a propus informarea şi educarea publicului privind importanţa obţinerii independenţei financiare. Au răspuns chestionarului în perioada martie-mai 2020, un număr de 1043 de persoane, din toate categoriile de vârstă (+18 ani).