Rusia, o nouă „operațiune militară specială” în Baltica. RIA Novosti a șters articolul
- Iulia Moise
- 25 septembrie 2026, 15:11
Putin / sursa foto: arhiva EVZ
O publicație a agenției ruse de stat RIA Novosti a publicat pe 25 septembrie un articol despre posibilitatea unei noi „operațiuni militare speciale” a Rusiei, de această dată în Lituania, materialul fiind șters ulterior de pe site. Textul, semnat de Alexander Nosovici, redactor-șef al publicației RuBaltic.ru, a apărut în contextul dezbaterii din Lituania privind modificarea Constituției pentru a permite, în anumite condiții, amplasarea de arme de distrugere în masă pe teritoriul țării, potrivit NashaNiva.
Articolul a prezentat un posibil conflict ruso-lituanian ca pe o operațiune care ar putea fi „foarte scurtă” și a evocat inclusiv folosirea unor rachete cu focoase nucleare. Materialul a fost retras ulterior, însă apariția sa a atras atenția în contextul unor avertismente recente ale serviciilor de informații occidentale privind riscul unor acțiuni militare ruse limitate împotriva unor state NATO.
Ce spunea articolul publicat de RIA Novosti
Potrivit publicațiilor care au păstrat informații despre material, titlul articolului era „Rusia se confruntă cu o altă operațiune militară specială. Va fi foarte scurtă”. Autorul, Alexander Nosovici, a analizat ipoteticul scenariu în care Lituania ar permite amplasarea unor arme nucleare pe teritoriul său.
Nosovici a comparat situația cu războiul din Ucraina și a susținut că, într-un asemenea scenariu, Rusia ar putea să nu folosească trupe terestre și să recurgă direct la lovituri cu rachete. Afirmațiile reprezintă poziția autorului articolului și nu constituie o confirmare oficială a existenței unui plan militar rus împotriva Lituaniei.
Retragerea articolului de pe site-ul RIA Novosti nu a fost însoțită, în sursele disponibile public, de o explicație oficială privind motivul ștergerii. Din acest motiv, nu poate fi stabilit independent dacă publicarea a fost rezultatul unei erori editoriale, al unei decizii ulterioare de cenzurare a materialului sau al unei alte intervenții.
Ce a votat, de fapt, Parlamentul Lituaniei
Contextul imediat al articolului îl reprezintă o inițiativă legislativă adoptată preliminar de Seimas, parlamentul de la Vilnius.
Pe 22 septembrie, parlamentarii lituanieni au votat cu 99 de voturi pentru, 13 împotrivă și cinci abțineri o propunere de modificare constituțională care elimină prevederea potrivit căreia pe teritoriul Lituaniei nu pot exista arme de distrugere în masă și baze militare ale altor state.
Este important însă că această modificare nu este încă definitivă. Potrivit procedurii constituționale lituaniene, proiectul trebuie supus altor două voturi, între care trebuie să existe o pauză de cel puțin trei luni. Pentru adoptare sunt necesare cel puțin 94 de voturi, reprezentând două treimi din cei 141 de membri ai Seimasului.
Prin urmare, afirmația că Lituania a decis deja amplasarea unor arme nucleare trebuie nuanțată. Parlamentul a deschis calea legislativă pentru ca această posibilitate să nu mai fie exclusă constituțional, dar nu a aprobat amplasarea efectivă a unor arme nucleare.
Avertismentul venit de la serviciile de informații daneze
Publicarea și ștergerea articolului RIA Novosti are loc într-un moment în care serviciile occidentale avertizează asupra creșterii riscurilor de securitate în regiunea baltică.

Marea Baltică. Sursa foto: Arhiva EvZ
Serviciul danez de informații militare, FE, a publicat pe 24 septembrie o evaluare neclasificată potrivit căreia există un risc „scăzut, dar în creștere” ca Rusia să desfășoare atacuri militare limitate împotriva uneia sau mai multor țări NATO. Instituția estimează, totodată, că Moscova își va intensifica în lunile următoare activitățile de război hibrid împotriva NATO și a Occidentului.
Evaluarea daneză face însă o distincție importantă: o invazie propriu-zisă a unui stat NATO este considerată improbabilă, chiar dacă serviciul de informații spune că acest scenariu nu mai poate fi exclus complet.
Separat, șeful serviciului de informații ceh, Michal Koudelka, avertizase încă din luna mai că un posibil atac limitat asupra unui stat baltic ar putea fi folosit pentru a testa reacția NATO. Declarația sa nu reprezintă o predicție privind un atac concret, ci o evaluare a unui posibil scenariu de securitate.
Lituania se află deja în centrul preocupărilor de securitate
Serviciul de securitate al Lituaniei, VSD, avertizează în evaluarea sa națională din 2026 că Rusia își dezvoltă capacitățile militare în apropierea flancului estic al NATO și că situația din regiunea Mării Baltice este foarte probabil să rămână tensionată. Instituția notează, de asemenea, intensificarea activităților rusești de informații și a operațiunilor de influență îndreptate împotriva Lituaniei.
VSD afirmă că operațiunile de influență ruse urmăresc, printre altele, alimentarea neîncrederii în instituțiile statului, provocarea diviziunilor sociale și diminuarea încrederii în NATO și a sprijinului pentru Ucraina.
Acest context este relevant pentru interpretarea articolului publicat și ulterior șters de RIA Novosti. Totuși, nu există în informațiile publice verificate o dovadă că materialul ar fi fost transmis sau aprobat de Kremlin ca semnal oficial privind pregătirea unei operațiuni militare în Lituania.
Articolul șters nu confirmă existența unui plan militar
Publicarea unui articol de opinie sau analiză într-o agenție de presă de stat nu este, în sine, o dovadă că autoritățile ruse au decis lansarea unei operațiuni militare.
În cazul de față, există însă o suprapunere temporală între trei elemente: dezbaterea constituțională din Lituania privind armele de distrugere în masă, articolul RIA Novosti despre un posibil conflict ruso-lituanian și avertismentul recent al serviciului danez de informații privind riscul unor atacuri militare ruse limitate împotriva statelor NATO.
Semnificația exactă a publicării și retragerii materialului RIA Novosti rămâne neclară în lipsa unei explicații oficiale. Cert este că articolul a apărut într-un moment în care tensiunile de securitate din regiunea baltică sunt urmărite îndeaproape de serviciile de informații europene.