Deşi în ultima vreme taxele de mediu s-au mărit, România rămâne pe ultimul loc în Uniunea Europeană încasările din aceste taxe, potrivit studiului „Analiza taxelor de mediu în România”, realizat de Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis.
Studiul face o trecere în revistă a evoluţiilor taxelor de mediu din România, în perioada 1999-2010, concluzia fiind că în România se înregistrează cele mai mici încasări din taxe de mediu din UE. „Această situaţie este uşor explicabilă prin opţiunea constantă a guvernelor de după 1989 pentru menţinerea taxelor şi accizelor la niveluri minime. Chiar şi atunci când prin aderarea la UE s-a impus necesitatea aducerii accizelor la un nivel mai ridicat, România a optat pentru amânarea cât mai mult a armonizării acestor taxe. Mai mult, România este singura ţară europeană care a optat pentru menţinerea minimului acestor accize”, se arată în studiul realizat de Ecopolis. Drept urmare, ţara noastră are printre cele mai mici încasări din taxe de mediu ca % din PIB, atât la nivel general cât şi pe cele trei grupe principale: taxe pe energie, taxe pe transport şi taxe de mediu şi poluare. În plus, România este singura ţară din cele zece ţări postcomuniste care au devenit membre ale UE în care încasările din taxele de mediu ca procent din PIB au scăzut după începerea procesului de negociere cu UE în 1999. Colectarea deficitară a taxelor Mai mult, dincolo de problema privind nivelul redus de încasări, România înregistrează un deficit şi în ceea ce priveşte colectarea taxelor. Astfel, România are interesul de a colecta taxe pentru finanţarea unor proiecte destinate limitării impactului activităţilor umane asupra mediului înconjurător. Cel mai important indicator al interesului autorităţilor în acest sens îl reprezintă crearea Fondului pentru Mediu şi dezvoltarea capacităţii instituţionale pentru administrarea lui. „Totuşi, în ciuda creşterii continue a încasărilor la acest fond, pentru majoritatea taxelor de poluare încasările sunt insignifiante în raport cu baza de venit. Estimăm, de exemplu, că, în ce priveşte colectarea taxei de 1% din valoarea masei lemnoase introduse într-un proces de prelucrare, evaziunea fiscală este de minimum 50%, iar în privinţa taxei de 1 RON/Kg pentru fiecare anvelopă vândută, procentul de colectare este mai mic de 25%. Acest lucru este cu atât mai grav cu cât taxele de poluare şi folosire a resurselor sunt acele taxe destinate finanţării de proiecte pentru limitarea efectelor activităţilor umane asupra mediului”, se arată în studiul Ecopolis. Asta în condiţiile în care slaba colectare a veniturilor destinate Fondului pentru Mediu afectează capacitatea României de a-şi îndeplini obligaţiile în domeniul protecţiei mediului. Se impune, aşadar, o discuţie urgentă cu privire la modul în care instituţiile statului abilitate să colecteze taxe pentru Adminstraţia Fondului pentru Mediu pot fi determinate să-şi îndeplinească obligaţiile legale cu un grad mai mare de eficienţă. În acest context, creşterea încasărilor din taxele de mediu ar trebui să reprezinte o prioritate pentru România, mai ales în contextul crizei bugetare din ultimii doi ani şi a recomandărilor UE de schimbare a accentului dinspre taxarea muncii (unde România are o fiscalitate foarte ridicată) înspre taxarea consumului şi a poluării.
Recomandările noastre
