Printre acestea s-ar cuveni să menţionez:

1) Intervenţiile lui Traian Băsescu în spaţiul public au devenit în ultimul timp o obişnuinţă, dacă nu chiar o banalitate.

Cum se întîmplă cu toţi cei expuşi mediatic excesiv, s-a conturat riscul unor repetări ale lui Traian Băsescu şi, mult mai grav, ale unor clişee oferite ca originalităţi.

2) Traian Băsescu a fost interesant cîtă vreme vorbele spuse de el în public anunţau fapte importante în spaţiul social-politic. Acum, în ultimul an de mandat, preşedintele nu mai dispune de toate butoanele care i-au dat în anii anteriori şansa de a fi preşedinte jucător.

Adăugînd acestora un motiv personal (nu-mi vedeam capul de treburile poruncite de o nouă ediţie a lui cristoiublog. ro – proză, note de călătorie, eseuri, amintiri, documente), aveam toate argumentele nici să nu deschid televizorul.

Şi cu toate acestea,  am urmărit interviul în toată întinderea sa apreciabilă: aproape două ore.

De ce am făcut-o?

1) Bogdan Rareş, partenerul meu mai tînăr de analiză săptămînală pe Realitatea tv, se afla la primul său interviu luat lui Traian Băsescu.

Ori de cîte ori am lucrat cu cineva în televiziune, am fost curios să-i desluşesc personalitatea. Interviul luat lui Traian Băsescu se constituia într-un examen pentru tînărul gazetar, deoarece, de regulă, preşedintele e intervievat fie sub formă de întrebări mieroase, fie sub formă de întrebări răstite.

2) Mesajul public transmis politicienilor români de administraţia americană sub forma depoziţiei Victoriei Nuland în faţa Comisiei Senatoriale de politică externă, deşi crucial pentru scena noastră internă, fusese trecut cu vederea de către liderii noştri politici. Că liderii PSD, în frunte cu Victor Ponta, se prefăcuseră că nici n-a existat, nu era de mirare. Mesajul Victoriei Nuland cerea politicienilor români luptă împotriva corupţiei şi apărarea statului de drept. Cum să vorbească Victor Ponta şi Famiglia despre un astfel de Mesaj contrar vieţii şi activităţii lor,  dedicate luptei pentru înflorirea corupţiei şi pentru slăbirea statului de drept?

Curios rămîne că nici liderii Opoziţiei nu invocaseră Mesajul, fie şi ca un argument al bătăliei lor cu Partidul-Stat.

Eram curios să văd ce va spune Traian Băsescu despre Mesajul Victoriei Nuland.

3) Interviul m-a sedus prin nota sa de interesant. Ştiu din proprie experienţă că Traian Băsescu e unul dintre rarii noştri politicieni (îl concurează aici doar Crin Antonescu) cărora întrebările incomode, provocatoare,  le vin ca o mănuşă, pentru că, actori mediatici de talent, ştiu să facă faţă oricărei capcane.

Rareş Bogdan a avut intuiţia de a-i pune lui Traian Băsescu şi întrebări incomode, agresive le-aş fi spus, dacă n-ar fi fost rostite cu zîmbetul pe buze.

Aceste întrebări, care nu i-au fost puse lui Traian Băsescu în ultimul timp, l-au incitat pe preşedinte, l-au scos din intervenţiile rutiniere şi l-au împins să pună pasiune acolo unde, de obicei, răspunde plictisit.

Oricît ar părea de ciudat, printre întrebările incomode puse lui Traian Băsescu s-a numărat şi cea legătura dintre  Mesajul dur al administraţiei americane şi realitatea românească a unui spor al acţiunilor DNA. Dialogul s-a desfăşurat astfel:

„Reporter: (…) Ceea ce se întîmplă astăzi, cee ace se întîmplă de cîteva luni bune, este un efect al acestor politici, are vreo legătură cu mesajul doamnei Nuland, cu mesajul transmis de Washington, sau este, pur şi simplu, un act al justiţiei care a ajuns la soroc? Cum îl vedeţi?

Traian Băsescu: Domnule Bogdan, aici v-o spun în mod cert: mesaje ca cel al doamnei Nuland sînt mesaje care pot fi mesaje de susţinere, dar nu or să vină procurorii americani să facă dosare în România şi nu or să vină judecătorii americani să condamne sau să nu condamne în România, şi nu or să vină poliţiştii de la FBI să facă anchete, sau SRI, sau să substituie cineva SRI. Ele sînt prin coincidenţă, au venit în aceste zile, dar dacă cineva crede că la Washington se face o declaraţie şi mîine trecem şi arestăm oameni…“.

Lesne de observat că Traian Băsescu răspunde întrebării apelînd la un truc simplu.

Cel de a simplifica otova o realitate complexă.

Legătura dintre Mesajul Victoriei Nuland şi acţiunile DNA nu constau în prezenţa procurorilor şi judecătorilor americani în România, nici în concretizarea de către DNA a unor indicaţii de la Washington.

Legătura constă în sprijinul de care sînt conştienţi procurorii DNA că-l au din partea Americii. Dacă n-ar şti că intervenţia Partidului -Stat în dosarele la care lucrează ei, procurorii, ar fi sancţionată aspru de către America, de mult Victor Ponta oprea acţiunile DNA împotriva baronilor locali, cei care-l mituiesc pe el cu voturi.

Mai mult, cum Rareş Bogdan a insistat pe scutul american pentru Justiţia românească, Traian Băsescu s-a grăbit să excludă rolul Americii, punînd lupta împotriva corupţiei pe seama sa:

„Realizator: E vorba de o politică în ultimii ani, în ultimul an, dacă vreţi, în ultimii doi ani.

Traian Băsescu: Nu, am să vă arăt că am trimis să-mi aducă la birou, să vedeţi de cînd este declanşată această luptă împotriva corupţiei. Vă pot spune că primul CSAT la care am participat, în februarie 2005, în prima hotărîre CSAT, la art. 1, spune – formularea este că «în România, corupţia a ajuns să afecteze securitatea naţională şi trebuiesc luate măsuri de integrare a luptei anticorupţie în strategia de securitate naţională». Va veni documentul şi îl prezentăm la toată lumea. Ca să ajungi la ce au ajuns astăzi DNA, DIICOT – DIICOT e ca o Cenuşăreasă, nu prea îl vede lumea, pentru că nu se referă la oameni politici, dar este extrem de eficient şi DIICOT. Deci, DNA, DIICOT, chiar Parchetul General, Înalta Curte, SRI, Poliţia, «Doi şi un sfert», toţi sînt partea acestui angrenaj de luptă împotriva corupţiei. Deci, ca să ajungi ca acest angrenaj să dea rezultate, trebuie timp“.

De ce şi-a asumat din nou Traian Băsescu lupta împotriva corupţiei?

Pentru că:

1) În calitate de şef al Statului român, îi pică greu să i se spună că alţii – americanii – fac ordine în balamucul nostru dîmboviţean.

2) Lupta împotriva corupţiei e unul dintre lucrurile cu care Traian Băsescu se fălește la  bilanţul celor 10 ani de mandat.

3) E politically corect să susţii că Justiţia noastră e neînfricată şi că, prin urmare, n-are nevoie de scutul american pentru a înfrunta Partidul Stat.

4) Lui Traian Băsescu i-a plecat şi-i place să se creadă ceea ce adversarii săi – imbecili cum sînt – îi atribuie:

Puterea de a comanda arestări, anchete, chiar sentinţe.

Cu atît mai mult el vrea să întreţină această iluzie acum în ultimul an de mandat, cu cît mulţi suspectează că n-ar mai avea putere.

Din nenorocire acest echivoc practicat de Traian Băsescu în chestiunea anchetelor DNA afectează imaginea de independenţă a Justiţiei noastre.

În concluzie, toate strădaniile lui Traian Băsescu de a demonstra că între acțiunile DNA din ultimul timp și campania americană de curățenie pe portavionul România nu-i nici o legătură nu m-au convins.

Dimpotrivă, m-au întărit în convingerea că numai legătura asta explică îndrăzneala Justiției de a fi independentă sub regimul Partidului Stat, PSD.

Te-ar putea interesa și: