International
România, în fața Curții de Justiție a UE pentru nerespectarea obligaţiilor de monitorizare a calităţii aerului
Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Sursa foto: Wikipedia
Din cuprinsul articolului
Comisia Europeană a decis să trimită România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, acuzând-o că nu respectă obligațiile stabilite de Directivele privind calitatea aerului înconjurător. „Comisia consideră că eforturile depuse de autorităţile române au fost până în prezent insuficiente şi, în consecinţă, trimite România în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene”, a anunțat CE.
Nereguli semnalate în rețeaua națională de monitorizare a calităţii aerului
În baza Directivelor 2008/50/CE și 2004/107/CE, statele membre trebuie să evalueze calitatea aerului respectând cerințe clare privind numărul, tipul și amplasarea punctelor de prelevare, precum și obiectivele legate de calitatea datelor. Aceste obligații de monitorizare sunt esențiale, deoarece permit măsurători corecte ale principalilor poluanți și susțin un management eficient al calității aerului.
„Cu toate acestea, România nu s-a asigurat că reţeaua sa naţională de monitorizare a calităţii aerului îndeplineşte aceste cerinţe legale”, a anunțat CE.
Comisia Europeană a identificat probleme majore în respectarea standardelor UE
Comisia a transmis României o scrisoare de punere în întârziere în iunie 2017 și o a doua scrisoare în iulie 2019. În iunie 2023, instituția a emis un aviz motivat, însă autoritățile nu au finalizat încă modificările cerute.
comisia europeana / sursa foto: dreamsime.com
„În urma evaluării celor mai recente date privind calitatea aerului din România, Comisia a concluzionat că, în pofida măsurilor luate de autorităţile române există în continuare lacune semnificative în materie de conformitate. Printre acestea se numără deficienţe în ceea ce priveşte numărul adecvat de puncte de prelevare şi neîndeplinirea obiectivelor privind calitatea datelor. Deficienţele se referă la principalii poluanţi, cum ar fi particulele în suspensie (PM10 şi PM2,5), dioxidul de sulf (SO₂), oxizii de azot (NOx), metalele grele şi benzoapirenul”, a explicat sursa menționată anterior.
„Comisia consideră că eforturile depuse de autorităţile române au fost până în prezent insuficiente”
Potrivit Comisiei Europene, rețeaua de monitorizare din România nu oferă informații complete și fiabile despre calitatea aerului, așa cum cere legislația UE.
„Comisia consideră că eforturile depuse de autorităţile române au fost până în prezent insuficiente şi, în consecinţă, trimite România în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene”, a mai anunțat CE.
Directivele 2008/50/CE și 2004/107/CE privind calitatea aerului fac parte din politica europeană pentru un aer curat și sprijină obiectivele stabilite pentru 2030 în Planul de acțiune dedicat reducerii la zero a poluării. Ele stabilesc valori-limită și valori-țintă pentru concentrațiile unor poluanți care influențează calitatea aerului și prevăd cerințe clare pentru monitorizarea și raportarea datelor.
