Robu, reflecții de concediu. Ce face edilul pentru un nou mandat
- Georgeta Petrovici
- 27 august 2019, 16:30
Întors dintr-o vacanță unică, din care nu a postat secvențe intime pe social media, primarul Timișoarei începe în forță programul. Pe pagina sa de Facebook notează ce decizii a luat pentru a prinde un nou mandat de primar, ce nu a fost de acord să facă, dar și care au fost gândurile sale cu care a început să facă politică.
Când a intrat în politică, a făcut ”un legământ” cu sine, și anume, că va rămâne același. ”Ei bine, de 11 ani de când am făcut acest pas, (…) m-am înfățișat lumii exact așa cum sunt:
(i) Pe de o parte, dedicat trup și suflet, de-a dreptul kamikaze, angajamentelor, asumărilor făcute, SERIOS, deci, la maxim – cum, altfel, aș fi putut face performanțele academice pe care le-am făcut și cum, altfel, m-aș fi putut face ales, din 1990, până în 2016, în toate rundele electorale, în cele mai înalte funcții academice, în una dintre cele mai valoroase universități ale României (UPT): de 4 ori Prorector (în 1990, 1992, 1996 și 2000), de 2 ori Rector și simultan Președinte al Senatului Universitar (în 2004 și 2008), 1 dată Președinte al Senatului Universitar (în 2012), 1 dată Președinte de Onoare al Senatului Universitar (în 2016)-, respectiv cum aș fi putut face performanțele în administrația publică locală pe care le-am făcut și cum, altfel, m-aș fi putut face ales Primar de fiecare dată când am candidat -adică, până acum: în 2012 și 2016-, într-un oraș care nu este chiar unul oarecare, ci al treilea oraș al țării, după populație și al doilea, după multe alte criterii?!-.
(ii) Pe de altă parte, cu trăirile personale, omenești -pe fond, ca ale oricărui alt seamăn!-, de regulă, cu bucurii -bucuria de a face sport, de a juca fotbal, de a mă juca jucând fotbal -a se vedea relatarea copilăroasă, în registru evident ludic, a golurilor marcate!-, bucuria de a compune muzică și de a o interpreta -fără pretenții, fără pretenția de artă mare, de profesionalism, ci ca simplă manifestare de suflet, ca refulare, dacă vreți!-, bucuria de a vizita locuri frumoase, deosebite, ale țării și ale planetei-, dar, uneori, și cu supărări!”, notează primarul Timișoarei.
Nicolae Robu continuă, explicând ce a constatat procedând astfel, onest: ”(i) O dată, că am parte de multă apreciere și simpatie în Timișoara și în întreaga țară, inclusiv în diaspora, apreciere pt seriozitate, pt performanțe, dar și pt că sunt om ca oricare altul, că mă manifest natural, că nu sunt un produs de laborator, că într-o lume în care masca e cvasiomniprezentă, eu refuz să port mască!
(ii) Apoi, că am parte și de multă contestare, antipatie, de ură, pur și simplu, ură ajunsă la unii la cote patologice!”
Nu în ultimul rând, edilul devoalează ceea ce l-au sfătuit aproapiații din PNL. ”În situația dată, mai mulți apropiați mă sfătuiesc insistent în ultima vreme să-mi pun și eu mască -există, mi se dau asigurări, pe piețele vremurilor noastre, specialiști apți să facă măști nemaipomenite, exact așa cum vor alegătorii să vadă!-, intrând, astfel, în rând cu lumea sau măcar să mă cenzurez sau să mă las cenzurat în manifestări, pt… «a da mai bine».
Ei bine, am fost tentat să mă las convins. Mai mult, chiar le-am spus apropiaților că voi face cum mă sfătuiesc ei. Fiind, însă, în concediu, deci cu un pic mai mult timp dedicat mie însumi, am analizat mai bine lucrurile și am concluzionat că nu mi-aș putea ierta niciodată o asemenea cedare, în alți termeni spus, dezicerea de mine!
Drept urmare, stimați timișoreni, stimați compatrioți de oriunde-ați fi, veți avea în continuare în fața dv. sub numele Robu omul Robu, așa cum e el, cu plusuri și cu minusuri, care etalează în fața dv realizări, fapte, nu vorbe și nu un produs de laborator croit să obțină voturi prin știința și arta manipulării -da, așa ceva există, astăzi, o știință și în egală măsură o artă a manipulării!”, încheie primarul.