Cercetătorii de la Universitatea Washington au identificat o nouă cauză a oboselii musculare în cazurile de long Covid.

Ce este long Covid

Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), afecțiunea „long Covid” (Covid lung) presupune oboseală, dificultăţi de respiraţie şi disfuncţie cognitivă. Simptomele afecţiunii pot fluctua în timp şi apar fie după recuperare, în urma uner forme severe de Covid-19, fie persistă după boala iniţială.

În cazurile de long Covid, simptomele apar în cel mult 3 luni după infecţie, durează cel puţin 2 luni şi nu pot fi explicate printr-un diagnostic alternativ.

Intoleranța la efort, frustrantă pentru foștii bolnavi de Covid 19

Intoleranţa la efort, în cazul de long Covid, ar putea fi considerată una dintre cele mai rele simptome, atât din punct de vedere fizic, cât și psihic.

„Aceasta este mai mult decât o lipsă de motivaţie de a ne mişca pentru că nu ne simţim bine”, spune Aaron Johnson, biolog la Universitatea Washington.

„Aceste procese reduc nivelul de energie din muşchii scheletului, diminuând capacitatea de a ne mişca şi de a funcţiona normal”, notează el.

Fiecare nouă infectare cu SARS-CoV-2 creşte riscul de long Covid

Specialiștii sunt de părere că fiecare nouă infecţie cu virusul SARS-CoV-2 creşte riscul de Covid de lungă durată. 18 milioane de americani adulţi s-au confruntat deja cu această problemă persistentă şi cu simptomele sale fizice epuizante.

Pierderea de energie afectează aproximativ jumătate dintre persoanele care suferă de long Covid. Oboseala musculară este prezentă şi în alte afecţiuni postvirale, precum şi la persoanele care suferă de boli neurodegenerative, precum Alzheimer şi Parkinson.

Afecţiunile de tip „long Covid” au în comun inflamaţia sistemului nervos central. Markerii chimici asociaţi cu leziunile cerebrale au fost, de asemenea, identificaţi la pacienţii afectaţi de Covid-19.

Muște și șoareci folosiți pentru depistarea cauzelor long Covid

Specialiştii la Universitatea Washington au utilizat muște și șoareci pentru a explora modul în care neuronii inflamaţi pot duce la funcţionarea defectuoasă a muşchilor. Ei au identificat o legătură între celulele creierului şi muşchi atât la muşte, cât şi la şoareci. Astfel, inflamația sistemului nervos central duce la o pierdere a funcţiei musculare.

„Muştele şi şoarecii care aveau proteine asociate cu Covid în creier au prezentat o funcţie motorie redusă – muştele nu se căţărau la fel de bine cum ar fi trebuit, iar şoarecii nu alergau la fel de bine sau la fel de mult ca şoarecii de control”, explică Johnson.

El a precizat că efecte similare au fost observate asupra funcţiei musculare atunci când creierul a fost expus la proteine asociate bacteriilor şi la proteina amiloid beta a bolii Alzheimer.

Biologii au stabilit legătura dintre neuronii afectați și funcția motorie

Astfel au obţinut dovezi că acest efect poate deveni cronic. „Chiar dacă o infecţie este eliminată rapid, performanţa musculară redusă rămâne multe zile, potrivit experimentelor noastre”, a precizat biologul.

La om, inflamaţia determină neuronii să elibereze citokina imună. O proteină comparabilă la animalele de testare a călătorit până la muşchii acestora prin fluxul sanguin şi a activat un program celular ce duce la reducerea activității masei musculare prin reducerea cantității de energie produsă de centralele mitocondriale ale ţesuturilor musculare.