International
Rețeaua lui Epstein din Londra, extinsă ani la rând fără o investigație penală în Marea Britanie
Jeffrey Epstein. Sursă foto: Captură video
Din cuprinsul articolului
Jeffrey Epstein a continuat să opereze o rețea de exploatare sexuală în Londra ani la rând, folosind apartamente închiriate pentru a găzdui femei care ulterior au declarat că au fost abuzate, arată o investigație amplă realizată de BBC.
Documentele analizate indică faptul că aceste activități au continuat chiar și după ce poliția britanică a decis să nu deschidă o anchetă în urma unor acuzații de trafic de persoane formulate în 2015.
Epstein, proprietarul unei rețele de apartamente în Londra
Investigația BBC a identificat cel puțin patru apartamente închiriate în cartierul londonez Kensington and Chelsea, una dintre cele mai bogate zone din capitala britanică.
Dovezile provin din chitanțe, e-mailuri și registre bancare incluse în așa-numitele „Epstein files”, documente colectate de departamentul de Justiție al SUA.
Cel puțin șase femei care au locuit în aceste apartamente au declarat ulterior că au fost victime ale abuzurilor lui Epstein.
Multe dintre ele proveneau din Rusia și Europa de Est și au fost aduse în Regatul Unit după ce autoritățile britanice au decis să nu investigheze acuzațiile formulate de Virginia Giuffre privind trafic internațional.
Prințul Andrew și Virginia Giuffre. Sursa foto Captură video
Condițiile de trai în aceste locuințe nu erau întotdeauna corespunzătoare standardelor zonei. Documentele arată că unele femei erau nevoite să doarmă pe canapele, în apartamente supraaglomerate, în ciuda faptului că acestea se aflau în clădiri de lux.
Decizia poliției britanice și criticile ulterioare
Metropolitan Police a declarat că a urmat „linii rezonabile de anchetă” în 2015, intervievând-o pe Giuffre de mai multe ori și cooperând cu autoritățile americane. Totuși, nu a fost deschisă o investigație penală în Regatul Unit.
Decizia a fost ulterior criticată de experți. Avocata pentru drepturile omului Tessa Gregory a declarat pentru BBC că autoritățile aveau obligația legală de a investiga:
„Atunci când există acuzații credibile de trafic de persoane, statul are obligația pozitivă de a desfășura o anchetă promptă, eficientă și independentă.”
Această obligație derivă din Articolul 4 al European Convention on Human Rights, care interzice sclavia și munca forțată.
Dovezi din milioane de documente împotriva lui Epstein
Pentru investigație, BBC a analizat milioane de pagini de documente publicate în cadrul anchetei americane. Acestea oferă cea mai detaliată imagine de până acum asupra operațiunilor lui Epstein în Regatul Unit.
Datele indică o infrastructură bine organizată, care includea:
- locuințe dedicate pentru femei;
- finanțarea cheltuielilor de trai;
- transport regulat între țări;
- recrutare activă de noi victime.
Andrew Mountbatten-Windsor, Jeffrey Epstein și Peter Mandelson / sursa foto: captură video
Operațiunea a continuat până aproape de momentul arestării sale în 2019 și chiar după avertismentele adresate autorităților britanice.
Transportul femeilor între Londra și Paris
Documentele arată că Epstein a folosit frecvent trenurile Eurostar pentru a transporta femei între Londra și Paris.
Între 2011 și 2019, au fost identificate cel puțin 53 de bilete cumpărate pentru femei tinere. Dintre acestea, 33 au fost achiziționate după acuzațiile din 2015 privind trafic de persoane.
În ultimele șase luni înainte de arestare, Epstein a organizat cel puțin 10 astfel de deplasări, inclusiv una cu doar 16 zile înainte de reținerea sa.
Unele dintre femeile transportate au devenit ulterior martori sau victime recunoscute în anchetele privind abuzurile.
Rolul femeilor recrutate de Epstein și mecanismul de extindere
Investigația arată că unele dintre femeile cazate în Londra au fost constrânse să recruteze alte tinere pentru rețea. În e-mailuri analizate de BBC, apar discuții despre „modele” sau femei „potrivite” care ar putea fi introduse în cercul lui Epstein.
În anumite cazuri, Epstein condiționa plata chiriei de prestarea unor „servicii” timp de mai multe luni. În lipsa acestora, costurile erau considerate împrumuturi ce trebuiau returnate.
Această practică sugerează existența unui mecanism de control financiar și psihologic asupra victimelor.
Implicarea altor persoane și întrebări fără răspuns
În documente apar și persoane din Regatul Unit care au lucrat pentru Epstein și asociata sa, Ghislaine Maxwell, condamnată ulterior în SUA la 20 de ani de închisoare.
Printre acestea:
- un șofer;
- o fostă asistentă;
- membri ai personalului domestic.
BBC a încercat să contacteze aceste persoane, însă nu a primit răspunsuri relevante.
Karyna Shuliak și Jeffrey Epstein. Sursă foto: Captură video
Fostul comisar britanic pentru combaterea sclaviei moderne, Kevin Hyland, a declarat că poliția a ratat oportunități importante:
„Este clar că nu acționa singur. Întrebarea este cine altcineva a fost implicat și dacă astfel de activități continuă.”
Ce știau autoritățile britanice despre Epstein
Documentele arată că instituții precum National Crime Agency au transmis informații către FBI, inclusiv date financiare legate de plăți pentru chirii în Londra.
În plus, un memorandum din 2020 menționează acuzații împotriva unor persoane din cercul lui Epstein, inclusiv Clare Hazell, deși poliția britanică susținuse anterior că nu existau acuzații împotriva unor persoane din Regatul Unit.
De-a lungul anilor (2016, 2019, 2021, 2022, 2025), Metropolitan Police a reiterat poziția că alte autorități internaționale erau „mai bine plasate” pentru a conduce investigațiile.
Apeluri pentru o anchetă publică
Supraviețuitoare și experți cer acum o anchetă publică în Regatul Unit. Lisa Phillips, victimă a lui Epstein, a declarat că numeroase femei au raportat abuzuri în Marea Britanie.
Avocata Tessa Gregory a subliniat necesitatea unei investigații cu puteri extinse:
„Când acuzațiile implică ani de activitate și instituții publice, trebuie analizat cum a fost posibil ca aceste fapte să rămână nedetectate atât de mult timp.”
La rândul său, Harriet Wistrich a sugerat că amploarea rețelei indică o posibilă reticență a autorităților de a investiga persoane influente.
