Reguli mai puțin cunoscute pentru animalele de companie în orașe

Câine. Sursa foto: Freepik

Numărul animalelor de companie a crescut constant în orașele din România, iar câinii și pisicile au devenit parte din viața de bloc. Dincolo de sensibilitate, însă, proprietarii au obligații legale foarte clare, care pornesc de la îngrijire și ajung până la modul în care animalele pot fi plimbate în parc sau ținute în apartament. O mare parte din aceste reguli sunt puțin cunoscute, deși amenzile pot ajunge la câteva mii de lei.

Microcip, RECS și acte – obligații care apar devreme

Mulți proprietari consideră că regulile încep cu plimbarea câinelui, dar legea intervine în multe situații. În România, câinii cu stăpân trebuie identificați prin microcip și înregistrați în Registrul de evidență al câinilor cu stăpân (RECS). Normele ANSVSA prevăd că animalele trebuie identificate și înregistrate, în versiunea aflată în vigoare în 2024, în termen de până la 90 de zile de la naștere sau înainte de vânzare, donare ori scoatere în spațiul public.

Identificarea cu microcip nu este doar o formalitate. Ea este legată de carnetul de sănătate, vaccinările obligatorii și înregistrarea în sistemele electronice administrate de medicii veterinari, precum RomPetID, care gestionează evidența câinilor, dar și a pisicilor, dihorilor și a altor animale cu stăpân.

Vaccinare, sterilizare și îngrijire

Legea 205/2004 obligă deținătorii să asigure animalelor adăpost adecvat, hrană, apă, mișcare și îngrijire medicală, precum și protecție împotriva relelor tratamente. Nerespectarea acestor obligații poate atrage amenzi între 3.000 și 12.000 de lei.

Pe lângă acestea, legislația sanitar-veterinară impune vaccinarea antirabică a câinilor și pisicilor peste 3 luni și deparazitările periodice, iar unele autorități locale reamintesc că sterilizarea câinilor de rasă comună este obligatorie. Primăria Constanța, de exemplu, subliniază în informările sale că proprietarii trebuie să sterilizeze câinii de rasă comună și să îi prezinte la medicul veterinar pentru procedurile obligatorii, în concordanță cu normele naționale.

Aceste cerințe trec adesea drept „recomandări”, deși, în realitate, sunt prevăzute în legislație și pot fi verificate de direcțiile sanitar-veterinare județene sau de medicii veterinari.

Viața la bloc – reguli stabilite și de asociațiile de proprietari

În ceea ce privește numărul de animale într-un apartament, nu există, la nivel național, o lege care să limiteze câți câini ori câte pisici poate deține o persoană. Însă regulamentele interne ale asociațiilor de proprietari pot stabili reguli privind conviețuirea, folosirea spațiilor comune, programul de liniște sau condițiile de igienă, atât timp cât acestea nu contravin legislației naționale.

Un aspect mai puțin cunoscut este rolul asociației de proprietari și al poliției locale. Vecinii pot sesiza asociația și autoritățile atunci când apar probleme precum lătrat excesiv, mirosuri puternice sau murdărirea scării. Poliția locală poate aplica sancțiuni în baza Legii 61/1991 privind tulburarea liniștii publice, atunci când zgomotul sau comportamentul proprietarului creează disconfort repetat.

În practică, multe blocuri cer proprietarilor să anunțe în scris că au animal de companie și să evite folosirea liftului în același timp cu vecini care refuză prezența animalelor. Chiar dacă aceste reguli provin din regulamente interne, nerespectarea lor poate duce la amenzi, atunci când sunt încălcate normele de ordine publică sau igienă.

Plimbarea în oraș – spații verzi, parcuri și trotuare

În oraș, o parte importantă a obligațiilor ține de modul în care proprietarii își plimbă animalele. Normele adoptate de Consiliul General al Municipiului București (HCGMB nr. 120/2010) prevăd, de exemplu, că stăpânii trebuie să aibă asupra lor pungi sau alte materiale pentru curățarea locului.

Primării de sector, precum Sectorul 4 și Sectorul 3, au derulat campanii repetate în care au reamintit aceste obligații și au anunțat amenzi pentru cei care nu strâng după animale.

În același timp, există orașe și sectoare care discută reguli mai permisive, permițând accesul pe spațiile verzi alături de animale, cu condiția respectării cuățeniei. Chiar și în aceste cazuri, însă, obligația de a strânge mizeria și de a ține câinele în lesă rămâne valabilă, iar amenzile pentru murdărirea domeniului public sunt în creștere.

Lesa, botnița și regulile pentru rase periculoase sau agresive

O altă categorie de obligații, mai puțin cunoscută de proprietarii de câini din orașe, privește lesă, botniță și rasele considerate periculoase sau agresive. În mod general, câinii trebuie plimbați în lesă în spațiile publice, iar pentru rasele periculoase sau cu potențial agresiv există condiții suplimentare.

Ordonanța de Urgență nr. 55/2002 definește câinii periculoși și impune, printre altele, înregistrarea acestora la Asociația Chinologică Română, precum și obligativitatea botniței și a lesei în locurile publice.

Chiar și pentru câinii care nu sunt încadrați ca periculoși, specialiștii veterinari reamintesc că botnița poate fi cerută în anumite situații, mai ales în transportul public sau în spații aglomerate, în funcție de regulamentele locale sau de operatorii de transport.