O nouă zi de război în Ucraina, cea de-a 378, începe cu noi confruntări pe frontul din est, la Bahmut. Apărătorii ucraineni rezistă asalturilor în valuril lansate de militarii ruși, iar experții sunt de părere că aceștia au stabilizat linia de apărare. Volodimir Zelenski și generalii săi au anunțat că sunt deciși să mențină forțele de apărare în Bahmut, după câteva zile în care părea probabilă o retragere. De cealaltă parte, rușii spun că au sub control jumătate de oraș.

Polonia intenționează să trimită încă zece tancuri de luptă de tip Leopard 2 în Ucraina, în cursul acestei săptămâni. Anunțul a fost făcut de marți ministrul polonez al Apărării, conform Agenției MTI. Polonia a trimis primele patru tancuri Leopard 2, de fabricație germană, la Kiev, în urmă cu câteva zile.

„Patru tancuri sunt deja în Ucraina, alte zece vor fi trimise în Ucraina săptămâna aceasta”, a declarat Mariusz Blaszczak, ministrul polonez al Apărării.

Ulterior, după aceste declarații, șeful Ministerului Apărării a plecat la Stockholm, la întâlnirea miniștrilor apărării din statele membre ale Uniunii Europene (UE). Aici va fi discutată situația securității europene și sprijinul care urmează să fie acordat Ucrainei.

Politicianul polonez a precizat că la Stockholm va avea o întrevedere specială cu ministrul german al apărării, Boris Pistorius.

„Principalul subiect al discuției noastre va fi lipsa pieselor de schimb pentru tancurile Leopard”, a explicat el.

Mariusz Blaszczak a mai adăugat că problema depanării poate fi rezolvată în primul rând de industria de război germană. El a precizat, însă, că și Polonia este pregătită să producă piese de schimb.

„Suntem pregătiți să creăm un centru în Polonia care să se ocupe de repararea și service-ul tancurilor Leopard care urmează să fie livrate în Ucraina”, a spus Mariusz Blaszczak.

Statele Unite condamnă execuția unui soldat ucrainean dezarmat

Departamentul de Stat al SUA a comentat înregistrarea video „macabră” a execuției unui soldat ucrainean neînarmat, care se afla în captivitate în Rusia. Purtătorul de cuvânt Ned Price a declarat că este vorba despre o barbarie.

„Imaginile sfâșietoare cu acest ucrainean neînarmat executat după ce a făcut o simplă declarație „Glorie Ucrainei” sunt uluitoare din punct de vedere al barbariei lor. Credem că Rusiei ar trebui să îi fie rușine. Ea ignoră regulile de bază ale războiului, umanitatea de bază, decența de bază ... atunci când forțele sale iau parte la atrocități ca aceasta”, a declarat Ned Price în timpul unei ședințe informative a Departamentului de Stat.

Oficialul american a adăugat că nu a fost prima dovadă a atrocităților rusești în Ucraina. El a comentat că nu va fi, probabil nici ultima.

„Din nefericire, probabil că nu va fi ultima numărătoare pe care partenerii noștri ucraineni o fac cu privire la potențiale atrocități de crime de război având înregistrate acum zeci de mii de cazuri”, a spus el.

Armata ucraineană l-a identificat pe soldatul ale cărui ultime cuvinte, înainte să fie executat, au fost „Glorie Ucrainei”. Este vorba despre Timofei Mikolayovici Șadura, militar al brigăzii 30 mecanizate, care a luat parte la luptele din apropierea orașului Bahmut și care era dat dispărut din 3 februarie, a precizat armata ucraineană.

„Împușcarea unui prizonier neînarmat reprezintă o ignorare cinică și fățișă a dreptului umanitar internațional și a legilor războiului. Aceasta este ceea ce fac criminalii josnici, nu combatanții. Invadatorii ruși au demonstrat încă o dată că obiectivul lor principal în Ucraina este doar exterminarea brutală a ucrainenilor”, a acuzat sursa citată.

Kievul cere menținerea căilor maritime deschise

Ucraina a solicitat comunității internaționale să facă eforturi pentru a menține deschise rutele maritime din Marea Neagră. Aceste rute sunt folosite pentru transportul a milioane de tone de cereale către țările africane, susțin ucrainenii, potrivit AFP.

Un emisar ucrainean a făcut o serie de declarații la summitul țărilor cel mai puțin dezvoltate de la Doha. Potrivit oficialului ucrainean, o cantitate de 2,7 milioane de tone de cereale au fost transportate din noiembrie, pe aceste rute. Kievul a lansat programul „Cereale din Ucraina”, destinat, în principal, pentru acoperirea necesităților din țările africane mai sărace.

Exportul de grâu rusesc este în scădere

Firma rusească de cercetare de piaţă Sovecon şi-a înrăutăţit estimările privind exporturile de grâu ale Rusiei în sezonul iulie 2022 - iunie 2023. Prognoza a fost revizuită în scădere cu 0,1 milioane de tone de grâu, la 44,1 milioane de tone, după cum transmite Reuters. Acest lucru s-a datorat reducerii exporturilor de grâne rusești, în luna februarie, raportat la aşteptările iniţiale. Reducerea livrărilor s-a datorat, în principal, perioadei prelungite în care s-au înregistrat condiţii meteo nefavorabile, a informat Sovecon.

Exporturile de cereale ale Rusiei au explodat în ultimele luni, în condiţiile în care cumpărătorii profită de preţul atractiv şi oferta consistentă. Livrările de grâu aproape s-au dublat în perioada ianuarie - februarie comparativ cu primele două luni ale anului trecut, arată datele furnizate de firma Logistic OS.

Cumpărătorii au refuzat grâul rusesc la începutul sezonului, când preţurile erau mai mari dar au revenit dat fiind recolta mare de anul trecut. În prezent, există suficientă cerere pentru cerealele ruseşti.

Fighters of the 1st mechanized battalion of the 3rd Separate Assault Brigade engaging enemies nearby. At 0:40 a mortar lands only meters from their position inside a trench. Intense footage. pic.twitter.com/6bkuUA0ZML

— NOËL 🇪🇺 🇺🇦 (@NOELreports) March 7, 2023

Întâlnire între Vladimir Putin și guvernatorul regiunii Zaporojie

În timp ce luptele continuă cu înverșunare la Bahmut, Vladimir Putin a avut o întrevedere cu guvernatorul instalat de Rusia în regiunea Zaporojie, Evgheni Balițki. Cei doi au discutat despre problemele de securitate în zonă și despre un batalion de voluntari, potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de CNN.

„Au fost discutate diverse probleme legate de dezvoltarea regiunii Zaporojie, de funcționarea economiei și de alte aspecte ale situației socio-economice”, a declarat Dmitri Peskov pentru agenția de presă de stat rusă TASS.

Peskov a mai spus că „Balițki a ridicat problema statutului batalionului de voluntari Sudoplatov cu președintele”. Într-un interviu acordat postului de televiziune Crimeea 24, Balițki a declarat că „problema nerezolvată” a statutului batalioanelor de voluntari face dificilă primirea de arme de către acestea.

La sfârșitul lunii septembrie 2022, Putin a anunțat că Rusia a cucerit aproape o cincime din Ucraina, inclusiv regiunile Lugansk, Donețk, Zaporojie și Herson. Mișcarea a urmat așa-numitelor referendumuri din aceste regiuni, care au fost respinse în mod universal ca fiind „imposturi” de către Ucraina și națiunile occidentale.

Un grup pro-ucrainean în spatele sabotajului la Nord Stream

Publicația New York Times susține că deține informații conform cărora atacul asupra gazoductului Nord Stream ar fi fost de un grup pro-ucrainean. Potrivit publicației, nu există dovezi că preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski sau principalii săi asistenţi ar fi fost implicaţi în operaţiune ori că autorii au acţionat la comanda unui oficial guvernamental ucrainean, a menţionat cotidianul, citând oficiali americani.

Reuters care citează articolul a precizat că nu a putut verifica în mod independent această informaţie şi nu a putut contacta oficiali americani pentru a o comenta, şi nici responsabili de la Kiev şi Moscova.

SUA şi NATO au calificat atacurile asupra gazoductului drept „act de sabotaj”, în timp ce Moscova a acuzat Occidentul. Rusia a cerut Consiliului de Securitate al ONU efectuarea unei anchete independente. Informațiile citate de New York Times sugerează că autorii atacului se opun preşedintelui rus Vladimir Putin, „dar nu specifică membrii acestui grup sau cine a comandat ori finanţat operaţiunea”.

„Oficialii americani citaţi au refuzat să dezvăluie caracterul acestor informaţii, cum au fost obţinute sau detalii privind forţa dovezilor pe care le conţin. Au spus că nu se pot desprinde concluzii ferme”, a scris New York Times, potrivit Reuters.

Guvernul german a comentat afirmațiile făcute în articol, dar a precizat că ancheta sa, în legătură cu atacul, nu a dus deocamdată la rezultate, a mai consemnat Reuters. Suedia, Danemarca şi Germania au informat Consiliul de Securitate al ONU că anchetele continuă şi că încă nu sunt rezultate, a afirmat un purtător de cuvânt al cancelariei germane.

DShK at work#Ukraine pic.twitter.com/nRk4Gn9CnF

— 𝔗𝔥𝔢 𝔇𝔢𝔞𝔡 𝔇𝔦𝔰𝔱𝔯𝔦𝔠𝔱 🇬🇪🇺🇦🇺🇲🇬🇷 (@TheDeadDistrict) March 7, 2023

Rusia cere o anchetă ONU cu privire la Nord Stream

După apariția articolului din New York Times, adjunctul ambasadorului rus la ONU, Dmitri Polianski, a declarat noile informații „demonstrează doar că iniţiativa noastră privind lansarea unei investigaţii internaţionale sub auspiciile secretarului general al ONU este foarte oportună”, relatează Reuters.

Rusia intenţionează să iniţieze un vot în Consiliul de Securitate al ONU pentru proiectul său de rezoluţie în care să solicite ca secretarul general Antonio Guterres o anchetă, a precizat Dmitri Polianski.

Consilierul şefului administraţiei prezidenţiale de la Kiev, Mihailo Podoliak, a declarat că Ucraina „nu are absolut nicio implicare” în atacurile asupra gazoductului Nord Stream. El a precizat că nu are informaţii despre ceea ce s-a întâmplat, relatează Reuters.

130 Ukrainian military men returned from Russian captivity under the exchange procedure. Among them are 87 defenders of Mariupol, as well as those captured during the defense of Bakhmut and Soledar. Among those released were four female servicemen. pic.twitter.com/UPJIaA6OjW

— NOËL 🇪🇺 🇺🇦 (@NOELreports) March 7, 2023

Un nou schimb de prizonieri între Ucraina și Rusia

Peste 200 de prizonieri de război au fost eliberaţi în urma unui schimb între Rusia şi Ucraina, transmite agenţia DPA. Astfel, conform informațiilor oficiale, furnizate de Ministerul rus al Apărării, circa 90 de militari ruşi au fost eliberaţi de Ucraina și au fost transportaţi pe calea aerului la Moscova pentru tratament medical.

În acest timp, la Kiev, şeful administraţiei prezidenţiale ucrainene, Andrii Iermak, a declarat că 130 de militari ucraineni au revenit din captivitatea trupelor ruse. Dintre cei eliberați, 87 au făcut parte din trupele care au luptat în oraşul Mariupol până la capturarea de către trupele ruse. Alţi 35 de soldaţi ucraineni eliberaţi au fost capturaţi în luptele din apropierea oraşelor Bahmut şi Soledar.

De la începutul războiului cele două ţări au efectuat mai multe schimburi de prizonieri. Până în prezent au fost astfel eliberaţi 1.993 de militari ucraineni, potrivit Kievului. Moscova nu a comunicat numărul total al militarilor săi eliberaţi în urma acestor schimburi de prizonieri.