UPDATE:

Comisia Europeană a emis, marţi, un comunicat de presă despre raportul referitor la evoluția situației din România în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției

„De fiecare dată, Comisia a constatat o involuție față de progresele înregistrate în anii precedenți, situație care constituie o sursă de preocupare majoră”, se precizează în comunicatul Comisiei Europene.

„Comisia regretă faptul că România nu a pus în aplicare recomandările suplimentare formulate în noiembrie 2018, care erau în deplină concordanță cu pozițiile exprimate de celelalte instituții în această privință. Recomandările respective trebuie puse în aplicare dacă se dorește repunerea procesului de reformă pe calea cea bună și reintrarea pe traiectoria încheierii MCV, astfel cum se prevedea în raportul din ianuarie 2017. Comisia are convingerea că România ar putea insufla un nou elan procesului de îndeplinire a obiectivelor MCV și își afirmă disponibilitatea de a oferi sprijin autorităților române în acest scop. Comisia va continua să urmărească îndeaproape evoluția situației prin intermediul MCV”, mai transmite CE.

„Evoluția situației în primele luni ale anului 2019 a constituit o sursă de preocupare majoră pentru Comisie. Prin urmare, în mai 2019 Comisia a trebuit să informeze autoritățile române că, dacă nu fac îmbunătățirile necesare sau dacă adoptă noi măsuri negative, Comisia va lua măsuri în temeiul Cadrului UE pentru consolidarea statului de drept, care depășește parametrii evaluați în cadrul MCV”, arată experții europeni.

De asemenea, Comisia Europeană „a salutat faptul că, în iunie, guvernul român și-a exprimat dorința de a-și reconsidera abordarea”.

„Comisia constată că s-au depus eforturi pentru a investi în noi consultări și în dialogul cu sistemul judiciar. Comisia așteaptă cu interes transpunerea acestui angajament în măsuri concrete, atât de ordin legislativ, cât și de altă natură. Pentru a se realiza progrese în această direcție, vor trebui luate măsuri concrete legislative și administrative astfel încât să se pună în aplicare recomandările prezentate succint în raport. Instituțiile-cheie din România trebuie să facă împreună dovada unui angajament ferm față de independența sistemului judiciar și lupta împotriva corupției și să asigure eficacitatea garanțiilor naționale și a sistemului de control și echilibru”, se subliniază în comunicat.

 

Ştire iniţială:

Experții Comisiei Europene au întocmit Raportul MCV pentru România, considerat cel mai dur din ultimii 10 ani. Experții Comisiei Europene notează că lupta anticorupție a scăzut dramatic, iar activitatea DNA este într-un declin semnificativ, arată un prim draft.

Nota critică a raportului privind starea Justiției din România survine în contextul în care conflictele din interiorul sistemului judiciar s-au întețit atât în cadrul CSM, cât și între conducerea instituției, asigurată de Lia Savonea, și cea a Ministerului Justiției, în persoana ministrului demis Ana Birchall.

Astfel, CSM primește critici pentru că nu există colaborare în interiorul instituției.

În raport se menșionează descreșterea activității DNA, iar în acest context se precizează că lupta împotriva corupției a cunoscut o scădere dramatică.

În raport se face referire și la celebra Secție de investigare a infracțiunilor din justiție.  Experții notează că instituția a fost înființată fără a exista o consultare cu actorii din sistem și nu s-a ținut cont de recomandările Comisiei de la Veneția în privința acesteia.

Cele 8 recomandări suplimentare pentru România formulate în ultimul raport MCV

Pentru Legile justiției:

Suspendarea imediată a punerii în aplicare a legilor justiției și a ordonanțelor de urgență ulterioare.

Revizuirea legilor justiției ținând seama pe deplin atât de recomandările formulate în cadrul MCV, cât și de cele formulate de Comisia de la Veneția și de Grupul de state împotriva corupției al Consiliului Europei (GRECO), notează Digi24.

Pentru numirile/revocările în cadrul sistemului judiciar:

Suspendarea imediată a tuturor procedurilor de numire și revocare aflate în curs care vizează procurori în funcții-cheie.

Relansarea procesului de numire a unui procuror-șef al DNA care să aibă experiență dovedită în domeniul urmăririi penale a infracțiunilor de corupție și un mandat clar pentru ca DNA să continue efectuarea de anchete profesioniste, independente și imparțiale în cazurile de corupție.

Numirea imediată, de către Consiliul Superior al Magistraturii, a unei echipe interimare de conducere a Inspecției Judiciare și numirea, în termen de trei luni, prin concurs, a unei noi conduceri a acestei instituții.

Respectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii referitoare la numirea sau revocarea unor procurori cu funcții de conducere până la intrarea în vigoare a unui nou cadru legislativ, în conformitate cu recomandarea 1 din ianuarie 2017.

Pentru Codul penal și Codul de procedură penală:

Înghețarea intrării în vigoare a modificărilor propuse a fi aduse Codului penal și Codului de procedură penală.

Relansarea procesului de revizuire a Codului penal și a Codului de procedură penală ținând seama pe deplin de necesitatea de a se asigura compatibilitatea acestor coduri cu dreptul UE și cu instrumentele internaționale în materie de combatere a corupției, precum și cu recomandările formulate în cadrul MCV și cu avizul Comisiei de la Veneția.

Te-ar putea interesa și: