Radu Miruță: Sunt ameninţari pe care România şi le gestionează 100% singură

Radu Miruță: Sunt ameninţari pe care România şi le gestionează 100% singurăRadu Miruță. Sursă foto: Facebook

România trebuie să își asume responsabilitatea propriei apărări și să își dezvolte capacitățile militare în raport cu riscurile existente, a declarat ministrul Apărării, Radu Miruţă. Oficialul a subliniat că există amenințări pe care statul român le poate gestiona integral, însă pentru situațiile care depășesc capacitatea unei singure țări intervine mecanismul de apărare colectivă al Alianței Nord-Atlantice.

Radu Miruță: Sunt ameninţari pe care România şi le gestionează 100% singură

Radu Miruţă a arătat că statul are datoria de a investi și de a-și construi propriile instrumente de protecție, în funcție de nivelul de risc.

„România are obligaţie să facă tot ce poate, tot ce ţine de ea. pentru a se apăra până la un anumit nivel, în funcţie de ameninţări. Sunt ameninţari pe care România şi le gestionează 100% singură. România este parte din NATO. Gândirea per ansamblu este ca pentru un nivel major de ameninţare pe care o ţară singură nu îl poate gestiona, să aibă o apărare în comun. Dar nu e doar cazul României, ăsta e cazul tuturor ţărilor membre NATO”, a declarat Radu Miruţă în cadrul emisiunii Insider Politic de la Prima TV.

Ministrul a explicat că filosofia de funcționare a Alianței presupune o împărțire a responsabilităților, astfel încât statele membre să nu fie nevoite să investească individual în toate tipurile de capabilități extrem de costisitoare. Strategia comună permite un răspuns coordonat atunci când amenințările depășesc nivelul național.

Investițiile în apărare, semnal pentru parteneri

Potrivit ministrului, credibilitatea unei țări în cadrul NATO este direct legată de efortul pe care îl face pentru a-și consolida propriul sistem de apărare. Pe măsură ce România alocă resurse suplimentare și demarează programe de înzestrare, interesul și sprijinul partenerilor cresc.

Ministrul Apărării a explicat că nu este eficient ca fiecare stat să investească individual în sisteme extrem de costisitoare, destinate unor amenințări care depășesc ca amploare propriul teritoriu, motiv pentru care este necesară o strategie comună, integrată în arhitectura NATO.

Radu Miruță a mai explicat că, pentru anumite tipuri de riscuri, răspunsul trebuie să fie unul colectiv, coordonat la nivel aliat, iar România începe să fie privită cu mai multă atenție pe plan internațional pe măsură ce își majorează bugetul pentru apărare și își consolidează capacitățile militare. Potrivit acestuia, discuțiile din cadrul NATO se schimbă în momentul în care România demonstrează prin comenzi concrete și investiții asumate că își face partea, solicitând sprijin punctual doar până la livrarea echipamentelor contractate.

În opinia sa, parteneriatul strategic funcționează în baza unei contribuții reale, nu doar a unor așteptări unilaterale. O țară care demonstrează că investește în propria securitate este privită diferit în cadrul alianței.

Radu Miruță, despre investițiile României pentru apărare

Radu Miruţă a precizat că România a majorat constant alocările pentru domeniul apărării și că a solicitat un procent mai mare din PIB pentru anul în curs.

Radu Miruță a afirmat că România traversează o etapă fără precedent în materie de apărare, după ce anul trecut a alocat 2,2% din PIB acestui domeniu, iar pentru anul în curs a solicitat majorarea la 2,7%, printr-o adresă oficială transmisă Ministerului de Finanțe.

Ministrul Apărării a subliniat că sunt în derulare 21 de programe de înzestrare, inexistente în ultimele două decenii, și că statul începe să dezvolte capacități de producție în industria de apărare pe plan intern. În opinia sa, această schimbare de abordare consolidează credibilitatea României în relația cu partenerii strategici, pentru că arată că își asumă responsabilități concrete și contribuții reale înainte de a solicita sprijin suplimentar, într-un parteneriat bazat pe reciprocitate și efort comun, nu pe pasivitate.

Ministrul a insistat că abordarea actuală vizează atât creșterea bugetului, cât și dezvoltarea producției interne de echipamente pentru apărare. În acest mod, România își consolidează poziția în cadrul NATO și își asumă un rol activ în arhitectura de securitate regională, mizând pe un echilibru între efortul național și sprijinul colectiv al aliaților.

Ne puteți urmări și pe Google News