Prof. univ. dr. Bogdan Nicolae Glăvan: Inflația este o boală serioasă, iar România nu va scăpa de ea cât timp dezechilibrul bugetar rămâne atât de mare

Inflația continuă să fie una dintre cele mai mari provocări ale economiei românești, cu efecte directe asupra nivelului de trai și stabilității financiare. Într-un interviu acordat pe tema evoluției prețurilor, prof. univ. dr. Glăvan Bogdan Nicolae a explicat cauzele profunde ale inflației, limitele măsurilor luate de autorități și riscurile pe termen mediu pentru economia României.

Cauzele inflației: dezechilibre interne, nu doar factori externi

Potrivit profesorului Glăvan, inflația nu este un fenomen izolat sau specific României, ci are o cauză fundamentală general valabilă: creșterea masei monetare într-un ritm mult mai rapid decât cel al producției.

„Atunci când ai foarte mulți bani în economie, când se tipăresc foarte mulți bani, aceștia se devalorizează. Noi observăm asta sub forma creșterii prețurilor, ceea ce înseamnă scăderea puterii de cumpărare a banilor”, a explicat economistul.

În România, această problemă este amplificată de politica fiscală expansionistă. Statul a cheltuit constant mai mult decât a încasat, finanțând diferența prin datorie și expansiune monetară. „De cele mai multe ori, masa monetară crește atunci când statul cheltuie foarte mulți bani fără acoperire. Unde cheltuielile bugetare sunt mult mai mari decât veniturile, întotdeauna apar izbucniri inflaționiste”, a subliniat acesta.

În opinia sa, România nu va reuși să reducă inflația atâta timp cât dezechilibrul bugetar va rămâne la nivelurile ridicate din ultimii ani.

Evoluția inflației în următoarele luni: încetinire, nu ieftiniri

Analizând perspectivele pentru următoarele 6–12 luni, prof. Glăvan estimează o temperare a inflației, în contextul ajustărilor bugetare aflate în curs. Totuși, el avertizează că această evoluție nu trebuie confundată cu o scădere a prețurilor.

„Inflația va scădea, dar asta nu înseamnă că prețurile vor scădea. Înseamnă doar că ritmul de creștere va fi mult mai mic”, a precizat economistul.

Procesul de ajustare va avea efecte asupra întregii economii, deoarece cheltuielile nu vor mai crește în același ritm ca în anii anteriori. Astfel, multe firme vor constata o reducere a cererii, pe fondul unei „creșteri economice false”, bazate pe consum finanțat din datorie.

„Noi ca țară cheltuiam pe datorie, cheltuiam ceva ce nu aveam de fapt. Creșterea economică promisă în ultimii ani este imposibil de susținut”, a declarat acesta.

Sectoarele afectate și excepțiile

Profesorul Glăvan arată că aproape întreaga economie va resimți efectele ajustării fiscale. Cu toate acestea, există și excepții.

Sectorul construcțiilor și cel energetic ar putea continua să funcționeze la un nivel ridicat, datorită investițiilor și cererii existente. „Cu aceste mici excepții, marea majoritate a economiei din România va experimenta un an de trezire la realitate”, avertizează economistul.

În ceea ce privește intervențiile autorităților, prof. Glăvan consideră că România a ratat momentul optim pentru combaterea inflației. Deși în 2022 se promitea că fenomenul va fi ținut sub control, măsurile concrete au lipsit.

„Inflația este o boală serioasă. În toată această perioadă nu au fost implementate măsuri reale. Statul trebuia să taie din cheltuielile publice, dar este foarte greu politic să facă asta”, a explicat acesta.

În opinia sa, problema principală nu este lipsa soluțiilor, ci absența voinței politice. „Rețeta este știută, doar că guvernul nu o pune în practică”, a adăugat profesorul.

Unde trebuia intervenit pentru reducerea inflației

Economistul identifică trei domenii-cheie în care statul ar fi trebuit să acționeze pentru a reduce presiunile inflaționiste:

1. Administrația publică, pe care o consideră supradimensionată;

2. Companiile de stat, România deținând un număr record la nivel european;

3. Lucrările publice, unde au existat numeroase proiecte lansate fără finanțare sigură.

Potrivit profesorului Glăvan, accesarea fondurilor din PNRR a încurajat guvernele anterioare să lanseze programe și cheltuieli pe care ulterior nu au fost capabile să le susțină financiar.

Impactul asupra populației și categoriile vulnerabile

Inflația are un impact direct asupra veniturilor reale ale populației, erodând puterea de cumpărare. Profesorul Glăvan explică faptul că inflația funcționează similar unui impozit ascuns.

„Inflația este o soluție pentru datoria publică. Pentru stat este indiferent dacă mărește taxele sau face inflație, însă pentru societate nu este același lucru”, a subliniat economistul.

Cei mai afectați sunt cetățenii cu venituri mici și fixe, care nu au capacitatea de a se adapta rapid la creșterea prețurilor.

România, lider negativ în Uniunea Europeană

În comparație cu alte state membre ale Uniunii Europene, România se află într-o poziție nefavorabilă. „România cred că este pe primul loc în UE la inflație. Din 2022 suntem pe primul loc și la inflație, și la deficitul bugetar”, a afirmat prof. Glăvan.

Această situație reflectă, în opinia sa, eșecul politicilor fiscale și lipsa unor reforme structurale consistente.

Dacă inflația va rămâne ridicată, riscurile pentru economia românească sunt considerabile: descurajarea investițiilor, instabilitate financiară și creșterea poverii datoriei publice.

Un factor agravant este lipsa reacției societății. „Nu există o presiune socială vehementă. Nu iese nimeni în stradă să protesteze împotriva deficitului bugetar”, a spus profesorul, adăugând că această apatie permite politicienilor să continue politici inflaționiste.

În lipsa unei schimbări de atitudine, prof. univ. dr. Glăvan Bogdan Nicolae nu vede o ieșire rapidă din acest impas economic, avertizând că inflația va continua să afecteze profund economia și nivelul de trai al românilor.