Procurorii au efectuat 37 de percheziții într-un dosar privind cetățenia română

Sursa foto: profit.ro

Republica Moldova. Procurorii români au efectuat joi, 18 decembrie, 37 de percheziții în mai multe locații din România, într-un dosar ce vizează acordarea și redobândirea ilegală a cetățeniei române pe baza unor documente falsificate. Ancheta privește activitatea unui grup infracțional organizat, din care ar face parte avocați, funcționari publici, traducători și notari. În dosar sunt investigate peste 900 de cereri suspecte depuse doar în acest an.

Anchetatorii investighează mai multe infracțiuni, printre care constituirea unui grup infracțional organizat, fals intelectual, fals informatic și divulgarea de informații secrete. Dosarul se concentrează pe modul în care cetățenia română a fost acordată sau redobândită în baza Articolului 11 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991.

Această prevedere legală permite descendenților până la gradul al treilea ai foștilor cetățeni români din teritoriile care au aparținut României până la 28 iunie 1940, inclusiv Republica Moldova, regiunea Cernăuți și părți ale regiunii Odesa din Ucraina, să redobândească cetățenia română.

Înalta Curte de Casație și Justiție a României precizează că au acest drept „descendenții până la gradul al treilea ai foștilor cetățeni români din teritoriile care înainte de 28 iunie 1940 se aflau în componența statului român”.

Grup infracțional format din cetățeni ucraineni și sprijinit de avocați

Potrivit probelor administrate în dosar, în anul 2022, șapte cetățeni ucraineni ar fi constituit nucleul unui grup infracțional, sprijinit de avocați din Baroul București, traducători și notari. Aceștia ar fi avut acces la baze de date din Republica Moldova și Ucraina, pe care le-ar fi folosit pentru a falsifica acte de stare civilă, menite să demonstreze în mod fraudulos descendența română a solicitanților.

Anchetatorii au identificat situații considerate absurde. În cazurile în care dosarele erau respinse pentru lipsa unor documente, solicitanții reveneau într-un timp foarte scurt cu actele „lipsă”, unele dintre ele prezentând „urme de tuș proaspăt imprimat”. Aceste elemente au ridicat suspiciuni serioase privind existența unor adevărate centre de falsificare a documentelor, inclusiv în București.

Doar în primele 11 luni ale acestui an, grupul ar fi facilitat depunerea a peste 900 de cereri suspecte de cetățenie română.

Cetățeni ruși, principalii beneficiari ai documentelor false

Pe parcursul anchetei, procurorii au constatat că rețeaua ar fi dezvoltat o „procedură rapidă” de obținere a cetățeniei prin falsificarea directă a certificatelor de cetățenie română. Beneficiarii principali ar fi fost cetățeni ai Federației Ruse, care foloseau documentele false pentru a obține pașapoarte românești și, implicit, dreptul de liberă circulație în Uniunea Europeană.

Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC) a venit cu precizări după apariția informațiilor în spațiul public privind desfășurarea unor percheziții într-un dosar ce vizează obținerea ilegală a documentelor de identitate românești. Într-un comunicat, instituția subliniază că, în pofida datelor vehiculate în mass-media, nu au fost efectuate percheziții la sediul central al ANC și nici la birourile teritoriale din Iași, Galați sau Suceava.

„Având în vedere informațiile recente apărute în mass-media referitoare la desfășurarea unor percheziții de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în 37 de locații, acțiuni corelate cu investigarea unor proceduri ilicite de obținere a documentelor de identitate românești, Autoritatea Națională pentru Cetățenie formulează următoarele precizări pentru o corectă informare a opiniei publice”, se arată în comunicatul ANC.

Totodată, instituția reiterează disponibilitatea de a coopera cu organele de anchetă. „Autoritatea Națională pentru Cetățenie reiterează angajamentul său de a colabora strâns cu organele de cercetare penală, respectiv Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Poliția Română”, se mai menționează în comunicat.

Avertismentul procurorilor: sistemul, aproape de colaps

Procurorii avertizează că mecanismul de acordare a cetățeniei a ajuns într-un punct critic. Potrivit acestora, combinația dintre managementul defectuos, lipsa pregătirii profesionale a unor funcționari publici și exercitarea cu rea-credință a atribuțiilor a dus la vulnerabilizarea gravă a sistemului.

Investigația a scos la iveală nereguli majore la Serviciul Stare Civilă Sector 6 din București, unde au fost identificate cel puțin 89 de certificate false. Șase funcționare sunt acuzate că ar fi atestat în fals verificarea identității solicitanților, deși aceștia nu se aflau pe teritoriul României.

De asemenea, anchetatorii au descoperit ștampile de intrare în țară falsificate, care imitau puncte de frontieră precum Albița, Siret sau Nădlac II.

Date confidențiale, furnizate din interiorul instituțiilor

În dosar este vizat și un funcționar al evidenței populației din Buftea, acuzat că ar fi furnizat date confidențiale rețelei infracționale, la solicitarea unui mandatar implicat în aproximativ 50 de dosare ale unor cetățeni din Federația Rusă.

În prezent, ancheta vizează opt membri ai grupului infracțional, cinci avocați, 14 funcționari publici și alți 107 suspecți. Procurorii continuă investigațiile pentru a stabili amploarea exactă a rețelei și impactul acesteia asupra sistemului de acordare a cetățeniei române.