Evenimentul Zilei > Actualitate > Previziunile sumbre ale directorului SRI s-au adeverit În Franța a avut loc o nouă formă de manifestare teroristă: „Acționați când puteți!”
Previziunile sumbre ale directorului SRI s-au adeverit În Franța a avut loc o nouă formă de manifestare teroristă: „Acționați când puteți!”

Previziunile sumbre ale directorului SRI s-au adeverit În Franța a avut loc o nouă formă de manifestare teroristă: „Acționați când puteți!”

După atacurile teroriste de la Paris, autoritățile române cer urgentarea adoptării legii cartelelor prepay și a legii „Big Brother”. Oficiali din serviciile secrete avertizează că Europa se confruntă cu un nou tip de amenințare extremistă

Data de 7 ianuarie a intrat în istoria Franței și a lumii întregi ca ziua în care a avut loc un nou tip de atentat terorist. Doi frați de origine algeriană – Said și Cherif Kouachi au ucis 12 oameni în redacția publicației „Charlie Hebdo”. A doua zi, Amedy Coulibaly a ucis o polițistă, iar în ziua următoare a luat ostatici într-un magazin.

Atacurile armate, soldate cu 17 morți, au luat prin surprindere serviciile secrete franceze printr-un nou tip de acțiune. Despre această amenințare „de tip nou” a atras atenția, încă din luna iulie 2014, directorul SRI, George Maior, într-un interviu acordat „Evenimentului zilei”. El amintea că teroriști de origine algeriană au folosit cartele prepay pentru a declanșa, prin intermediul telefoanelor mobile, bombele folosite în Spania, în 2004, în care au pierit 192 de oameni.

Pericol pentru securitate

Atacurile armate din Franța au fost urmate de luarea unor măsuri sporite de securitate în aproape toate țările din Europa. În România, surse din rândul serviciilor de informații spun că au fost dispuse măsuri „care se iau în astfel de situații”, atât la nivelul SRI, cât și la nivelul Ministerului de Interne. De altfel, vicepremierul Gabriel Oprea a convocat o ședință extraordinară la care au participat șefii tuturor serviciilor de informații, dar și miniștrii – ai Justiției și toți cei cu atribuții în securitatea României.

Vor legi

Referindu-se la situația generată de ultimele evenimente din Franța, Oprea și Maior au arătat că acestea relevă o nouă dimensiune a amenințărilor teroriste, de natură să pună în pericol grav securitatea națională și ordinea publică. Șefii ministerelor și ai serviciilor secrete au cerut, din nou, repunerea pe agenda Guvernului, a Parlamentului și a societății civile, a pachetului de acte normative „absolut indispensabile” pentru asigurarea siguranței și securității naționale, în raport de noile evoluții din Europa. Este vorba despre legile care permit identificarea utilizatorilor de cartele prepay – Legea 82/2012- și cea referitoare la reținerea datelor generate sau prelucrate de rețelele publice de comunicații electronice – Legea 277/2014 , cunoscută ca și „Legea Big Brother”.

Avertismentul SRI

Directorul SRI George Maior amintea, în interviul din iulie 2014, de „atentate de tip nou”, atunci când a subliniat necesitatea adoptării unei legislații eficiente care să permită serviciilor de informații depistarea teroriștilor și infractorilor. „Trebuie să fim atenți atât din punct de vedere politic, diplomatic, cât și militar, informativ, la evoluțiile determinate de acest context. Dar eforturile noastre umane, analitice și operative au nevoie de un sprijin concret suplimentar. De o legislație care să ne permită să fim eficienți în continuare, în confruntarea cu amenințări clasice sau de tip nou,” spunea șeful SRI. În ciuda avertismentelor lansate de autorități privitoare la pericolul pe care îl reprezintă unii utilizatori ai cartelelor prepay, Curtea Constituțională (CCR) a declarat neconstituționale cele două legi și a stabilit, pe data de 4 septembrie, că organele judiciare și cele cu atribuții în domeniul siguranței naționale nu mai au acces și nu mai pot utiliza datele obținute și stocate în baza Legii „Big Brother”. Astfel, România a devenit, legal, un teritoriu pe care teroriștii pot acționa fără să poată fi verificați. Decizia CCR a fost luată în condițiile în care Maior atrăgea atenția asupra pericolului pe care îl reprezintă cartelele prepay, folosite la atentatele din Bulgaria, în 2012, și în Spania, în 2004.

Cum au acționat teroriștii

Oficiali români din cadrul serviciilor de informații au declarat, pentru „Evenimentul zilei”, că atentatele sângeroase din Paris reprezintă „un eșec al serviciilor secrete franceze”. Deși au fost avertizați de omologii lor algerieni despre atacuri iminente în capitala Franței, agenții din Hexagon nu au putut împiedica masacrul. Aceasta în ciuda faptului că, susțin sursele noastre, frații Kouachi se aflau sub supraveghere judiciară. „Timp de două luni, aceștia nu au fost verificați, deși trebuia să se prezinte în fața autorităților periodic”, au explicat aceleași surse. Oficialii români ne-au dezvăluit că cei trei atentatori făceau parte dintr-o grupare care s-a antrenat special cum să comită atentate, dar nu au stabilit o dată precisă, așa cum s-a întâmplat în alte cazuri, precum cele din 11 septembrie 2001, de exemplu. „Atentat de tip nou” „Aici vorbim de un atentat de tip nou, de un efect-surpriză. Deoarece, deși au fost antrenați cum să comită atentate, li s-a spus să acționeze când decid ei. Ceea ce e greu de prevăzut fără o monitorizare atentă”, au explicat oficiali din serviciile de informații. Așa cum avea să reiasă după atentate, cei doi frați aveau informații despre data și ora la care a avut loc ultima ședință de redacție a foștilor membri din conducerea „Charlie Hebdo”.

Istoricul Legilor siguranței

● Curtea Constituțională a decis, pe 8 iulie 2014, că Legea 82/2012 privind reținerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de rețele publice de comunicații electronice, cunoscută drept legea „Big Brother”, este neconstituțională.

● Curtea Constituțională a decis, pe 16 septembrie 2014, ca Legea 277/2014 privind comunicațiile electronice, referitoare la identificarea utilizatorilor de cartele telefonice prepay, este neconstituțională.

● CSAT a stabilit, în septembrie 2014, că Parlamentul și Guvernul trebuie „de urgență” să intervină legislativ.

● Senatul a adoptat, în decembrie 2014, Legea Securității Cibernetice. Acest act a fost contestat de PNL la Curtea Constituțională.

Sebastian Ghiță: „Nu e vorba de violarea corespondenței sau a vieții private”

Despre necesitatea adoptării pachetului de legi privind siguranța națională, deputatul Sebastian Ghiță (foto), membru în Comisia pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității SRI a declarat, pentru „Evenimentul zilei”, că adoptarea noilor legi pentru siguranța națională nu sunt îndreptate împotriva cetățenilor, ci pentru protejarea lor. „România este astăzi unul dintre statele cele mai sigure și mai protejate în fața terorismului și activităților de crimă organizată. Nu vrem și nu trebuie să pierdem această poziție”, arată deputatul.

Internetul – o armă în mâna teroriștilor

Ghiță explică și de ce avem nevoie de noi legi care să permită supravegherea comunicațiilor electronice: „În primul rând pentru că avansul tehnologic a creat posibilități organizațiilor teroriste de a comunica și de a acționa. Internetul, Facebook – ul, whatsapp etc., toate aceste noi tehnologii permit recrutarea, prozelitismul, diseminarea informației și coordonarea celulelor teroriste și grupărilor de crimă organizată”. Parlamentarul mai arată că legile noi au menirea de a stabili un cadru legal și operațional în care instituțiile statului pot acționa: „Nu este vorba de îngrădirea drepturilor cetățenești. Nu e vorba de violarea corespondenței sau a vieții private. Stocarea pe o perioadă de doi sau trei ani a comunicațiilor unui individ nu înseamnă automat accesarea acestora. Doar un mandat de la un judecător poate permite acest lucru. (…). Sunt niște agenți software programele care fac această filtrare și această semnalizare. Aceste programe trebuie să folosească date reale și corecte. Când un analist observă o postare cu potențial anarhist a cuiva trebuie rapid să stabilească harta relațională a individului, dacă acționează singur sau coordonat, care este activitatea lui anterioară, cu cine comunică ascuns sau public etc. Nu e vorba de a asculta convorbirile cuiva sau de a-i citi mailurile. Este vorba de a avea acces la istoricul comunicațiilor sale pentru a stabili dacă acea persoană este un pericol”.

Interceptarea – doar cu mandat de la judecător

Ghiță a precizat că „interceptarea comunicațiilor se face doar cu mandat de la judecător. Același lucru este valabil în cazul cartelelor preplătite. Marile companii de telefonie au puteri și resurse financiare uriașe. Până astăzi au reușit să influențeze Comisia din Parlament și miniștri. Dar astăzi, România trebuie să-și impună punctul de vedere în fața acestui lobby agresiv al multinaționalelor. Avem nevoie de securitate pentru noi și pentru copiii noștri. Știți ce se spune în lumea specialiștilor antiterorism. Un terorist trebuie să aibă noroc o singură dată și să dea o lovitură. Un ofițer de informații trebuie să aibă noroc în fiecare zi pentru a preveni potențiale pericole”. Nu putem lăsa la îndemâna norocului aceste activități”.

Cartelele prepay – acoperirea infractorilor

Cartelele prepay reprezintă 67% din numărul total de utilizatori ai serviciilor de comunicații mobile. S-a dovedit că o bună parte dintre acestea sunt folosite intens de către infractori. „Evenimentul zilei” a dezvăluit, de-a lungul timpului, numeroase astfel de cazuri, în care procurorii au întâmpinat mari dificultăți în a-i dovedi pe evazioniști, traficanți de produse petroliere, de alcool sau pe politicienii corupți. De exemplu, sentința de arestare a fraților Bogdan și Răzvan Mararu, pentru comandarea asasinatului (eșuat) din Vitan, a fost decisă în baza mai multor probe, inclusiv trei cartele prepay folosite la comandarea asasinatului. În dosarul „Mită în Vama Halmeu” au fost folosite zeci de cartele prepay de către rețelele de corupție formate din șefi de vamă, ofițeri de poliție de frontieră, funcționari vamali și oameni de afaceri. La fel și în cazul fostului primar al Clujului, Sorin Apostu, condamnat pentru luare de mită. Acasă la acesta, procurorii au găsit 17 telefoane mobile cu tot atâtea cartele prepay.

REACȚII

Valeriu Zgonea, președintele Camerei Deputaților

„Trei zile de teroare pentru Franța, dar și pentru întreaga Europă. Autoritățile de la Paris au dat cel mai dur examen (…)Trebuie să învățăm din lecția evenimentelor de la Paris. Invit contestatarii PNL ai legii securității cibernetice la o atitudine rațional politică – în fața acestor pericole toți suntem egali. Reflectați! Amenințările teroriste nu au culoare politică!”

Radu Zlati, deputat PNL

„Cică un consilier al Președintelui (cunoscut sub numele de cod MRU) ne spune cum că avem de ales între drepturile cetățenești și securitatea personală. Să fie foarte clar, eu aleg drepturile cetățenești. Nu de altceva, dar ele implică un drept pozitiv, și anume faptul că statul trebuie să-mi asigure securitatea FĂRĂ a-mi diminua drepturile… Dacă îmi pierd sau îmi sunt știrbite aceste drepturi cetățenești, îmi voi pierde, mai repede sau mai târziu, și securitatea personală. Este curios cum marile genii se întâlnesc, și colegul de partid MRU găsește atât de facil o punte de gândire și acțiune comună cu Sebi Ghiță…”

Mihai Răzvan Ungureanu, senator PNL și consilier personal al președintelui Iohannis

„Toți cetățenii europeni au datoria, astăzi, să înțeleagă că UE se află într-un moment de răscruce, când trebuie să alegem între libertăți și drepturi cetățenești și nevoia de siguranță, când trebuie să înțelegem care este diferența dintre o atitudine deschisă către multiculturalitate sau o atitudine întoarsă către noi, în care Europa se transformă dintr-un spațiu al libertăților într-o fortăreață”.

Cristian Bușoi, europarlamentar

„Cred că a avea identitatea cuiva care folosește o cartelă preplătită nu este o măsură Big Brother. În Belgia, în Franța, în Marea Britanie, spre exemplu, dacă vrei o cartelă din aceasta, trebuie să prezinți un act de identitate, nu poți să fii sub protecția anonimatului. Cea mai lejeră țară este România, pentru că nu are legislație în acest sens”.

Publicat in categoriile: Actualitate
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: