Prăbușire în învățământul preuniversitar. Din 2009, până în 2016, România a pierdut 319.168 de elevi

De parcă toate tarele învățământului românesc nu ar fi fost de ajuns, un raport al Ministerului Educației redactat la sfârșitul lunii iunie desenează un tablou sumbru. Scăderea natalității, exodul românilor spre alte țări, la care se adaugă rata crescută a abandonului școlar, ne duc ușor-ușor spre groapa inculturii

Potrivit Raportului care a analizat datele pe șapte ani, începând cu 2009, efectivele de elevi au scăzut de la un an, la altul, cu diferenţe cuprinse între 14 mii, până la 84 de mii de elevi pe an, valoare consemnată în anul şcolar 2015-2016. O prăbușire fără precedent în ultimul deceniu. „Această stare de fapt constituie un efect direct al evoluţiilor demografice. Astfel, conform Eurostat, rata brută a natalităţii în 2015 a fost în România de 9,3 ‰, situându-se sub nivelul valorii indicatorului la nivel UE (10 ‰)”, se stipulează în document.

Cele mai mari „pierderi”, la liceu și grădiniță

În 2015-2016, sistemul preuniversitar a cuprins 3.079,94 de mii de elevi. Evoluţia descendentă s-a înregistrat la toate nivelurile, cu excepţia învăţământului profesional. Cele mai mari scăderi s-au înregistrat la liceu şi grădiniță. „Ca urmare a trecerii copiilor de 6 ani în școala primară, prin introducerea clasei pregătitoare, micșorarea numărului copiilor din învăţământul preşcolar continuă (537,74 de mii, cu 24,8 de mii mai puţin ca în anul anterior)”, se arată în raport. Şi la nivelul învăţământului primar scad efectivele faţă de 2014-2015 (până la 935,39 de mii): o creştere uşoară în mediul urban (aproape 3 mii de elevi), concomitent cu împuținarea semnificativă a celor din mediul rural (aproape 11 mii). La gimnaziu, au fost de 768 de mii, în scădere cu peste 10 mii, pentru ca la liceu să se înscrie 673,61 de mii de elevi, cu peste 52 de mii mai puţin decât în anul școlar anterior.

Schimbări pe piața imobiliară. Investițiile, reglementate printr-o lege nouă

Atac israelian în Iran. Explozii puternice în Iran, Irak și Siria

Măsurile de revigorare a învăţământului profesional au determinat orientarea mai multor elevi către această filieră de studiu. La profesional au fost 68,68 de mii de elevi, creşterea fiind de aprope 18 mii de elevi faţă de 2014-2015. 

Abadonul școlar maxim, la clasele de început de ciclu

În învăţământul primar, abandonul şcolar a crescut constant după momentul trecerii la 10 ani de școlaritate obligatorie. Situaţia s-a îmbunătăţit în ultimii ani, dar în 2014-2015 valoarea indicatorului s-a mărit semnificativ (1,8%). A săltat uşor și decalajul dintre sexe, mai mulţi băieţi din ciclul primar abandonând școala, comparativ cu fetele. La gimnaziu, valoarea indicatorului a fost de 1,9% în 2014-2015, diferențele pe medii fiind mai mari decât în ciclul primar, în defavoarea celui rural. Totodată, datele evidenţiază faptul că ratele cele mai ridicate au fost la clasele de început de cicluri de învăţământ clasa I şi clasa a II-a, respectiv clasa a V-a. „Acestea au drept cauză dificultăţile de adaptare cu care se confruntă elevii la solicitările şcolii, respectiv la trecerea de la un nivel de studiu la altul: stiluri de predare diferite, solicitări mai complexe în plan curricular, nu în ultimul rând diferenţe semnificative în ceea ce priveşte numărul de ore pe săptămână dedicate studiului”, se precizează în raport.

Proiectul Legii manualului, în dezbatere publică

În plin scandal cu editurile, acuzate că au făcut afaceri grele pe spatele elevilor, ministrul Educației, Liviu Pop, a declarat: „Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare (CNEE) a primit atribuţii în domeniul avizării şi evaluării auxiliarelor didactice”. Totodată, demnitarul a anunţat că în această săptămână va fi lansat în dezbatere publică proiectul de lege privind manualul şcolar.