EVZ Special
POVESTEA UNEI FOTOGRAFII. Ultimii mareşali ai României la parada la parada din 10 Mai 1943
Regele Mihai I şi Mareşalul Ion Antonescu au fost imortalizaţi de marele fotograf de origine germană Willy Prager, pe 10 Mai 1943, înainte începerii defilării de Ziua Naţională a Regatului României. Cei doi erau mareșali ai României, însă Regele deținea cel mai înalt grad militar înaintea lui Antonescu.
Primul devenise mareşal pe 10 Mai 1941, iar al doilea pe 22 august acelaşi an. De atunci nu s-a mai acordat gradul de mareşal, pe care l-au avut toţi regii României. Parada s-a desfăşurat pe Şoseaua Jianu, actualul bulevard Aviatorilor, din Bucureşti. 135 ani de la naştere, 71 de la execuţie Mareşalul Antonescu avea să fie executat la închisoarea Jilava pe 1 iunie 1946.
Pe 2 iunie se împlinesc 135 ani de la naşterea sa, la Piteşti în 1882. A fost fiul Chiriachiţei, născută Dobrian, şi al locotenentului Ion Antonescu, erou al Războiului de Independenţă. A absolvit Şcoala fiilor de militari din Craiova în 1902; Şcoala Militară de Infanterie şi Cavalerie în 1904; Şcoala Specială de Cavalerie în 1906; Şcoala Superioară de Război în 1911, iar în anii 1912 şi 1913 a urmat cursurile Şcolii de observatori aerieni. Ion Antonescu a avansat de la gradul de sublocotenent la cel de mare- şal în decurs de 40 de ani. A participat, în 1920, la Conferinţa de Pace de la Paris. A fost director al Şcolii Superioare de Război în două rânduri, între 1927-1929 şi 1931-1933. A fost ministru al Apărării Naţionale în perioadele: 28 decembrie 1937 - 30 martie 1938, 4 septembrie 1940 - 24 ianuarie 1941 şi 22 septembrie 1941 - 22 ianuarie 1942. A deţinut portofoliul Aerului şi Marinei din 10 februarie până pe 30 martie 1938. A fost conducătorul de facto al României, în calitate de preşedinte al Consiliului de Miniştri, din septembrie 1940 până pe 23 august 1944.
Oficial, cariera militară a lui Ion Antonescu a luat sfârşit pe 6 februarie 1945, când prin Înalt Decret Regal a fost trecut în retragere. Pe 23 august 1944 fusese arestat, din ordinul Regelui Mihai, iar pe 31 august acelaşi an, predat armatei sovietice, care a intrat în Bucureşti. Pe 17 mai 1946 a fost condamnat la moarte pentru crime de război de Tribunalul Poporului. A cerut să fie executat de militari şi nu de gardienii închisorii, dar dorinţa nu i-a fost îndeplinită
Ne puteți urmări și pe Google News
Recomandările noastre
