Povestea oraşului care a stat ascuns în junglă timp de două secole

Mahendraparvata este un oraș pierdut, vechi de aproximativ 1.200 de ani, identificat pe platoul Phnom Kulen, în nord-vestul Cambodgiei, și considerat de cercetători un centru major din perioada timpurie Angkor. Vegetația deasă a ascuns mult timp urmele așezării, iar planul general a devenit mai clar după cartografieri aeriene cu tehnologie LiDAR, care a evidențiat structuri și amenajări.

Mahendraparvata ar fi fost o capitală în perioada Angkor

Cercetările arheologice plasează Mahendraparvata în etapa timpurie a puterii khmere, în timpul domniei lui Jayavarman al II-lea, la sfârșitul secolului al VIII-lea și începutul secolului al IX-lea.

Pe platoul Phnom Kulen se află temple și alte amenajări care indică existența unui centru de conducere și cult, iar documentațiile recente indică Mahendraparvata drept o capitală timpurie a perioadei Angkor.

Turiști la Phnom Kulen. Sursa foto: Captură video Youtube

Ce a arătat LiDAR despre planul orașului

Scanările LiDAR au permis conturarea unui peisaj planificat, descris de cercetători ca o rețea coerentă de axe și zone organizate, pe o suprafață estimată la aproximativ 40–50 kilometri pătrați.

Dan Andronic despre un atac din Iran asupra României: Este extrem de improbabil

Vama București, acuzată că a autorizat gruparea Murfatlar ca antrepozit fiscal, în ciuda datoriilor către stat

În descrierea UNESCO pentru dosarul depus pe lista indicativă, Mahendraparvata apare ca un exemplu de planificare centrală timpurie, cu numeroase elemente distribuite pe platou, de la temple de cărămidă la zone cu movile și sute de iazuri.

Temple de cărămidă și detalii despre materiale

Un pas important după cartografiere a fost trecerea la analize de teren, inclusiv studii despre materialele de construcție și succesiunea ridicării templelor. Un articol publicat în 2025, arată că multe temple de la Mahendraparvata sunt construite preponderent din cărămidă, cu elemente de gresie folosite la rame de uși, trepte, lintouri și terase.

Studiul descrie metode nedistructive, precum analiza compoziției chimice cu un aparat portabil de fluorescență X și măsurarea susceptibilității magnetice, aplicate pe 18 temple majore de pe platou, pentru gruparea lor și estimarea unei posibile succesiuni de construcție.

Mahendraparvata. Sursa foto: Captură video Youtube

Acest tip de analiză completează datele obținute din scanări: cartografierea indică forma generală și distribuția, iar studiile de materiale oferă indicii despre etape și practici de construcție în perioada timpurie Angkor.

Cât timp ar fi fost ocupată zona

Potrivit UNESCO, Mahendraparvata se remarcă printr-o densitate mare de iazuri și amenajări care indică stocarea și gestionarea apei pe platoul Phnom Kulen. Sunt menționate diguri orientate est–vest și un proiect de rezervor de mari dimensiuni rămas neterminat, alături de alte repere specifice unui centru de tip capitală.

În aceeași descriere apare și existența unor urme de ocupare care nu s-au limitat la o singură etapă, fiind identificate structuri databile și în secolele X–XI în anumite zone ale platoului.

Explorările, întârziate de conflictul din Cambodgia

Pe platoul Phnom Kulen, zona unde se află situl Mahendraparvata, explorările arheologice au fost perturbate îndelung de istoria modernă a Cambodgiei: după perioada civilă din anii 1970–1990, regiunea a rămas dificil de accesat, iar cercetările de teren au fost amânate timp de mai multe decenii.

Potrivit UNESCO, reluarea lor a fost posibilă abia după stabilizarea situației de securitate. Abia în anii 2000, echipe de cercetare internaționale au putut desfășura investigații extinse pe platou.