Social
Poșta Română vrea să renunțe la distribuirea pensiilor. Cât plătește statul pentru acest serviciu
Poșta Română. Sursă foto: Captură video
Din cuprinsul articolului
Poziția conducerii Poștei Române privind distribuirea pensiilor și a beneficiilor sociale devine tot mai fermă, directorul general Valentin Ștefan afirmând că acest serviciu a ajuns să fie o povară pentru companie, în ciuda finanțării lunare primite de la stat. El susține că pentru a afla costul real al acestei activități, Ministerul Muncii ar trebui să o scoată cât mai curând la licitație deschisă.
Poșta Română vrea să renunțe la distribuirea pensiilor
Valentin Ștefan explică faptul că activitatea de distribuire a pensiilor nu este deloc rentabilă pentru companie, deoarece presupune cheltuieli operaționale foarte ridicate.
„Pentru Poşta Română ducerea de pensii reprezintă o povară. Nu este un business sustenabil, sunt costuri foarte mari. Gândiţi-vă că noi pentru toate aceste maşini trebuie să instalăm nişte elemente de siguranţă conform Legii 333, ceea ce înseamnă că e nevoie de un safe, un buton de panică, de dispecerizare, toate acestea sunt nişte costuri pe care noi trebuie să le facem. Avem centre de procesare. Nu exagerez, dar cred că cele mai mari centre de procesare de cash din ţară sunt deţinute de Poşta Română, nu de bănci comerciale, nu de firme care se ocupă cu acest lucru, ci de Poşta Română. Toate lucrurile acestea reprezintă nişte cheltuieli în plus pentru Poşta Română care sunt realizate exclusiv pentru parteneriatul cu Ministerul Muncii.”, a declarat joi directorul CN Poșta Română, Valentin Ştefan, într-o conferință de presă.
Bani. Sursă foto: Pixabay
Cât plătește statul lunar pentru acest serviciu
Instituția primește lunar de la Ministerul Muncii circa 60 de milioane de lei pentru distribuirea pensiilor și altor ajutoare sociale. Totuși, o parte semnificativă din această sumă se întoarce imediat la stat și la alți furnizori, din cauza costurilor cu achiziția de numerar.
„Asta este cifra pe care noi o primim de la Ministerul Muncii, lunar (60 de milioane de lei - n.r.), pentru cele două convenţii, una cu Casa de Pensii, cealaltă cu ANPIS. În aceşti bani, compania are undeva spre 20% cheltuieli cu achiziţionarea de cash. Ce se întâmplă? Casele teritoriale de pensii ne virează anumite sume în conturile Poştei, din trezorerie în contul Poştei, iar noi trebuie să-i transformăm în cash. Cumpărăm aproximativ 5% din întreaga masă monetară a ţării în fiecare lună, în primele două săptămâni. Banii ăştia trebuie să vină de undeva şi nimeni nu ţi-i dă gratuit. Nici măcar statul nu ţi-i dă gratuit. Motiv pentru care cumpărăm banii şi de la băncile comerciale, dar în special de la Trezorerie, de la Banca Naţională. Aşa că din acele 60 de milioane, cam 15-20% merg către alţi concurenţi. În mare măsură către stat. Noi avem undeva la 70% din aceşti bani. Este nedrept să se spună că aceşti bani vin către Poştă. Pur şi simplu sunt mutaţi dintr-un buzunar în altul, trec şi prin conturi ale Poştei şi merg mai departe înapoi la stat. Asta ca o explicaţie. Mai mult: noi ne-am dori ca Ministerul Muncii să organizeze o licitaţie pentru distribuirea de pensii”, a mai explicat directorul Poștei Române.
Licitația ar determina prețul real al serviciului
Ștefan insistă că doar o licitație deschisă ar clarifica dacă suma actuală plătită de stat este justificată sau nu. El consideră că statul ar putea chiar economisi bani dacă piața ar stabili valoarea corectă a serviciului.
„Eu vă spun din start că dacă se organizează această licitaţie cele 60 de milioane cheltuite de minister în fiecare lună vor reprezenta un mare discount pentru minister. Deci aşteptăm să se facă acea licitaţie, să dicteze piaţa care este cifra corectă şi vedem după aceea dacă Poşta Română beneficiază nedrept de aceşti bani sau nu”, a afirmat Valentin Ştefan.
Câți pensionari primesc încă banii în numerar
La nivel național, aproximativ 4,5 milioane de persoane primesc pensii și alte beneficii sociale, iar 40–45% dintre pensionari depind încă de livrarea în numerar realizată de Poșta Română. În cazul în care compania ar pierde contractul, directorul consideră că schimbarea ar putea fi chiar benefică pentru instituție.
Întrebat de jurnalişti dacă se teme că Poşta Română ar putea rămâne fără acest serviciu, Ştefan a menţionat că ar reprezenta un lucru pozitiv pentru companie.
În prezent, veniturile generate din colaborarea cu Ministerul Muncii reprezintă o parte semnificativă din cifra de afaceri a companiei, dar sunt totodată și principalul factor de cost.
Valentin Ştefan a mai spus că veniturile realizate de Poştă din partea Ministerului Muncii reprezintă undeva la 36-37% de la Casa de Pensii şi undeva 7-8% de la ANPIS, dar sunt şi „principala cheltuială a companiei”.
