Pionierul care a făcut România să zboare. 143 de ani de la nașterea lui Aurel Vlaicu
- Florian Olteanu
- 7 noiembrie 2025, 21:24

Aurel Vlaicu s-a născut la Binținți lângă Orăștie, la 7/19 noiembrie 1882. Zborul a fost pentru el un vis, de mic copil. Văzând că era pasionat de unelte și mașinării, părinții lui Aurel, țărani români cu mijloace modeste l-au ajutat.
Aurel Vlaicu, inginer de mare viitor. Visul de a zbura
Aurel Vlaicu și-a început zborul spre afirmare, studiind la un liceu maghiar din Orăștie al reformaților (confesiune protestantă). A continuat la Sibiu (Colegiul „Gheorghe Lazăr”) în 1902, unde a obținut Bacalaureatul. A devenit inginer diplomat la Munchen (Technik Hochschule) în 1907.
Ulterior, s-a angajat la Uzinel Opel din Russelsheim. Nu a stat prea mult acolo, fiindcă gândul lui era la zborul în aer cu un avion mai greu decât aerul. Deja avuseseră loc experiențe și zboruri. Traian Vuia, care mai târziu i-a devenit prieten reușise să zboare în 1906 lângă Paris. Frații Wright, Louis Bleriot și alții reușiseră zborul.
Practic, la Binținți, zborul e gândit de Vlaicu sub forma unui planor. Decide să plece la București, peste munți, unde erau mulți dintre prietenii săi. Aici, a primit în 1909, o subvenție de 300 lei lunar și un spațiu pe Dealul Arsenalului, azi Palatul Parlamentului. Aici, a construit primul aparat de zbor, în 1910. Sponsori au fost Ministerul de Război și Ministerul Lucrărilor publice. Aceste instituții i-au oferit pe lângă mica subvenție și spațiul respectiv și un mecanic detașat de la slujba lui pentru a-l ajuta pe Vlaicu în planurile sale.
Aurel Vlaicu va construi două modele de avioane! Spera la o flotă aeriană românească, fabricată în România modernă!
Zborul cu avionul Vlaicu I a avut loc pe câmpia de lângă Dealul Cotrocenilor, unde astăzi este Afi Palace Cotroceni la 17 iunie 1910. Azi, o placă de marmură de pe peretele intrării de la „Far” în acest Mall amintește de zborul Vulturului Carpaților. Vlaicu visa să creeze prima linie de fabricație a avioanelor românești. Văzuse ce făcea francezul Bleriot. Văzuse dotările austriecilor și germanilor. Aviația se născuse ca armă. Să nu uităm că în aceeași epocă a trăit și marele aviator Roland Garros.
Vlaicu a făcut din zborul său cu avioanele Vlaicu I și II o sursă de premii, dar și de invidie. Din păcate, nu i s-a acordat permisiunea să facă o fabrică. Avionul său, Vlaicu II avea un motor dispus în fața carlingii. Avea un sistem de asigurare a portanței din sârme, părți mobile făcute din metal și pânză. Avionul avea două elice, una în față, alta în spatele carlingii. Avionul se pilota cu o manșă în formă de volan.
Decesul suspect din 13 septembrie 1913. Ipoteze și raportul sumar al Poliției
Pe 13 sptembrie 1913, Vlaicu s-a înălțat în aer pentru ultima dată. A făcut o aterizare pentru realimentare, undeva lângă Ploiești. Voia să fie sigur că avea suficient carburant pentru o traversare în siguranță. Zborul avea turbulențe, dat fiind că erau curenți ascendenți și descendenți în Munții Carpați. Brusc, avionul a intrat în vrie și s-a prăbușit la Bănești, lângă Câmpina.
S-au vehiculat mai multe ipoteze. Prima a fost a unui infarct suferit în carlingă. Poetul Octavian Goga, prieten de-o viață al lui Vlaicu știa că Vlaicu lua tratament pentru inimă. A doua a fost un posibil sabotaj. Prințul Bibescu, dorind să determine Guvernul să cumpere avioane Bleriot, pe care el le pilota, îl adusese pe Bleriot în România. Rudele lui Vlaicu susțin că Bibescu ar fi plătit pe cineva să pilească sârmele de comandă ale avionului. O altă ipoteză ar fi fost suprasolicitarea sârmelor de legătură la decolarea de la Ploiești. Avionul a decolat de pe o miriște unde terenul era cleios din cauza ploilor de toamnă. O ultimă ipoteză ar fi fost un foc de armă tras de la sol, spre avion.
Poliția a clasat dosarul sub denumirea de accident aviatic. Autopsia a fost sumară. Nu s-au găsit urme de gloanțe și nici avionul nu a fost expertizat tehnic. S-a stabilit oficial că Aurel Vlaicu a suferit multiple fracturi, inclusiv una completă a coloanei cervicale. Aceasta l-ar fi ucis instantaneu