Potrivit autorităților americane, Vlad Călin Nistor este acuzat de implicarea în mai multe înșelăciuni comise de o grupare de români în SUA.

Ca patron al firmei clujene CoinFlux, bărbatul i-ar fi ajutat pe români să „spele” sumele obținute din infracțiuni. Gruparea transforma apoi sumele de bani obținute prin înșelăciune în bitcoin, o monedă virtuală nerecunoscută de sistemul bancar, care poate fi folosită în mediul online. Membrii grupării apelau apoi la Vlad Călin Nistor pentru a transforma banii virtuali în monedă fiduciară, conform Mediafax.ro.

„Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana extrădabilă Nistor Vlad Călin împotriva sentinţei penale nr. 290/F din data de 20 decembrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a II-a penală. (…) Definitivă”, se precizează în decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Vlad Călin Nistor, patronul CoinFlux, o firmă de tranzacţii cu bitcoin din Cluj, a fost solicitat de către autorităţile americane în baza unei note trimise de un agent al Secret Service. În această notă, Vlaf călin Nisotreste acuzat că ar fi ajutat cu bună știință membrii unei grupări să spele bani proveniți din înșelăciuni comise pe teritoriul SUA.

Anatol Pânzaru, avocatul lui Vlad Nistor, a declarat pe 20 decembrie 2018 în faţa Curţii de Apel Bucureşti că în cazul lui Vlad Călin Nistor nu sunt îndeplinite condițiile tratatului de cooperare judiciară dintre România şi Statele Unite.

Anatol Pânzaru, avocatul lui Vlad Nistor, suține că activitatea firmei lui Vlad Călin Nistor era  schimb de monedă fiduciară în criptomonedă şi invers, iar clientul său nu ar fi avut de unde să ştie că banii – reali sau virtuali – provin din comiterea unor infracțiuni.

„Singurul act relevant este acest e-mail trimis de un agent special al Secret Service în care se arată că domnul Vlad Nistor a schimbat monedă bitcoin în monedă fiduciară şi că ar fi ştiut că (n.r. – sumele) provin din infracţiuni. Dar el cu asta se ocupă, cu schimb de monedă, la fel ca un exchange sau o bancă. (…) Dacă este vorba despre constituire de grup infracţional organizat, infracţiunile trebuiau să fie comise undeva, iar conform acuzaţiilor au fost comise în România. Aceşti cetăţeni români s-au gândit să comită infracţiuni, dar pe teritoriul SUA, fără implicarea clientului nostru. Sumele de bani în dolari erau transformate în criptomonedă, apoi alte persoane obţineau schimbarea acestor criptomonede cu ajutorul lui Vlad Nistor. Numai că la acel moment spălarea de bani se realizase deja prin schimbarea dolarilor în criptomonede”, a declarat avocatul în faţa instanţei.

Avocatul a solicitat respingerea cererii de extrădare a lui Vlad Nistor. Acesta a arătat că infracțiunile descrise de autoritățile americane nu au corespondent în legea românească, o condiție prevăzută expres în tratatul semnat între România şi SUA.

 

 

 

 

Te-ar putea interesa și: