Parastas și petrecere. Gheorghios Kontoguris, piratul român, comemorat printr-un festival unic în Sulina

Publicul este divers, dar adus împreună de iubirea comună pentru libertate și muzică (sursă foto - arhiva festivalului)

În primăvara anului 2025, Festivalul Piraților din Delta Dunării a înscris al optulea episod în istoria sa. Timp de patru zile, în luna mai, participanții s-au lăsat purtați de energia spectacolelor captivante și pline de emoție, dar au trăit și un moment aparte: un parastas transformat într-o adevărată sărbătoare, desfășurat în cimitirul din Sulina, în memoria lui Gheorghios Kontoguris, singurul pirat cunoscut al României, și nu numai.

Totul a pornit din dragoste pentru Sulina și pentru farmecul natural al Deltei. Gelu Tușu, organizatorul festivalului, povestește într-un interviu pentru Capital despre începuturi și idei. În urmă cu opt ani, într-o plimbare alături de prieteni prin Cimitirul Multietnic, a dat peste mormântul lui Kontoguris.

„Am aflat mai multe din discuțiile cu localnicii și am rămas impresionați atât de istoria sa, cât și de poveștile celorlalte personalități care își găsesc odihna în cimitir, precum prințesa Ecaterina Moruzi, nepoata voievodului Moldovei, Ioan Sturza și mulți alții”, a declarat Tușu.

O pomenire în ritm de festival

Atunci le-a venit și ideea unui parastas altfel, nu în tăcere, ci într-un spirit de sărbătoare. S-au gândit că, poate, nimeni nu i-a mai pomenit pe acești oameni de zeci de ani și au decis că este momentul să le aducă un omagiu. Așa s-a născut, cu un aer boem, „Parastasul Piraților Nepomeniți”.

„A fost un eveniment mai degrabă intim, cu câteva zeci de participanți, cunoscuți și localnici, doar că a trezit un sentiment al comunității extraordinar, așa că am zis că trebuie să-l facem și în anul următor”, povestește organizatorul.

Cu fiecare ediție realizată, momentul de comemorare s-a transformat – mai întâi într-o sărbătoare autentică, iar apoi într-un festival în care se arată respectul față de cei care au lăsat urme în istoria locului. Anul acesta, evenimentul a ajuns la un alt nivel, iar numele său a fost „ajustat” pentru a reflecta faptul că a depășit granițele unui simplu parastas sau picnic cu tentă memorială.

„Am hotărât să-i spunem pe nume – este un festival deja, care, pe lângă rețeta oricărui festival, are acest element inedit – componenta de parastas, de comemorare și cinstire a memoriei celor care au călcat apăsat pe nisipurile de pe plajele Sulinei. Preotul a ținut o slujbă de pomenire, după care am împărțit celor prezenți, așa cum se face, o porție de mâncare și de colivă. Am avut un moment în onoarea celui a cărui poveste ne-a inspirat, a lui Ghiorghios Konotoguris, cu muzică de fanfară, unde cei de la Mahala Rai Banda au cântat câteva melodii”, adaugă Gelu Tușu.

În luna mai, Sulina a devenit scena ritmurilor și emoțiilor. Au fost patru zile pline de concerte susținute de nume sonore precum Gipsy Kings, Loredana, Lupii lui Calancea și Vița de Vie. Festivalul a cuprins, de asemenea, petreceri în aer liber, grătare și bucate tradiționale, pe fundalul sonor al rockului, folkului și blues-ului.

Un pirat altfel, desprins din altă epocă

Gheorghios Kontoguris, personajul care a inspirat tot acest proiect, era un pirat ieșit din tipare. Cu origini grecești, așa cum indică și numele, nu era un om sărac, ci provenea dintr-o familie înstărită. Avea însă o pasiune pentru aventură și un spirit justițiar. Piratul s-a folosit de influența familiei pentru a afla traseele vaselor și le jefuia doar pe cele care transportau marfă de valoare. Apoi, împărțea prada, cu discreție, celor mai sărmani din zonă.

„A fost și destul de dificil pentru autorități să-l dibuiască, pentru că era un pirat atipic”, povestește organizatorul festivalului. „El nu ucidea în șarjele pe care le desfășura pentru jefuirea corăbiilor, ci avea o tehnică mai degrabă inventivă. Atrăgea navele în zonele mai mlăștinoase de la mal, pe timp de noapte, înșela marinarii cu felinare agățate la gâtul vitelor pe care le mâna mai departe de țărm, astfel că aceștia nu aveau timp să se dezmeticească. Iar prăzile pe care le căpăta nu atrăgeau atenția, el fiind deja cunoscut ca o persoană înstărită. Ce jefuia dădea mai departe, discret, către cei mai săraci. De altfel, pe mormântul lui sunt ușor de observat însemnele piraterești, craniul cu cele două oase încrucișate și crucea”, mai relatează Gelu Tușu.

În timp, Kontoguris a devenit un personaj de legendă, a intrat în folclorul Sulinei, unde culturile se întâlnesc și se împletesc. Iar muzica festivalului reflectă această bogăție etnică: de la rock și pop la jazz, muzică lăutărească, țigănească sau machedonească.

Un festival ca o stare de spirit

Mai presus de toate însă, festivalul este despre libertate, adaugă Tușu. „În cei opt ani, am avut mai de toate, de la pomenirea și parastasul în memoria celor care au marcat istoria orașului Sulina, până la proiecții de film, jocuri pentru copii și adulți, grătare, ceaune cu mâncăruri tradiționale și, bineînțeles, concertele. Anul acesta am avut un focus special pe aceste două elemente, cel de cinstire a memoriei oamenilor locului și muzica. Am avut peste 15 artiști și trupe care au urcat pe scenă și am extins festivalul la patru zile de petrecere și voie bună”, mai spune organizatorul festivalului din Sulina.

Pentru mulți, participarea la festival este o ieșire din cotidian, o evadare într-o lume paralelă. „Pentru că Delta are ceva transcedental”, susține Gelu Tușu.

„Iar când adaugi la spiritul Deltei și parfumul multicultural și multietnic al orașului Sulina și mai vii peste cu un eveniment care celebrează toate aceste elemente, ai deja toate ingredientele pentru un eveniment care creează amintiri, nostalgii și povești de ținut minte.”

Libertate, voie bună, comunități și spirit autentic

Organizarea fiecărei ediții începe cu cel puțin șase luni înainte, iar peste 50 de persoane se implică în realizarea evenimentului. Publicul este divers, dar adus împreună de iubirea comună pentru libertate și muzică.

„Sunt prietenii festivalului, iubitori ai Deltei, care petrec alături de noi încă de la primele ediții. Sunt cei care au venit la ultimele două ediții și au dat anvergura pe care o are astăzi Festivalul Piraților – iubitori de muzică, de diversitate, de libertate și viață”, detaliază Gelu Tușu.

În jurul festivalului s-a creat și o comunitate formată din localnici ai Deltei, care se bucură că Sulina găzduiește un astfel de eveniment. Din punct de vedere economic, impactul este unul important. Cu săptămâni bune înainte, găsirea unui loc de cazare era aproape imposibilă. Cei care vin pentru cele patru zile rămân adesea mai mult pentru a se bucura de frumusețea Deltei.

Pe viitor, organizatorii își doresc o dezvoltare firească, vor să mențină sufletul autentic al festivalului. „Pentru că Festivalul Piraților este despre libertate, despre voie bună, despre comunități și spirit autentic, iar cei care rezonează, vin natural înspre noi. Și putem spune că, de la o ediție la alta, sunt din ce în ce mai mulți. Vom rămâne la Sulina, pentru că suntem legați afectiv de poveștile de aici”, conchide Gelu Tușu.