În Belarus, weekendul a fost marcat de noi tulburări sociale. Un scenariu devenit obișnuit după alegerile din 9 august, câștigate de președintele Lukașenko, care a fost însă acuzat de fraudă.

Însă protestatarii au adoptat o nouă tactică, în vreme ce are loc și o schimbare a contextului politic, deoarece, în ultimele zile, Lukașenko s-a declarat gata să facă un pas înapoi, scrie Euractiv.

Săptămâna trecută, joi 26 noiembrie, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a mers la Minsk pentru a se întâlni cu Lukașenko. Rusia este foarte îngrijorată de ceea ce se întâmplă în fosta republică sovietică și constituie singurul sprijin real al liderului din Belarus.

Lavrov, care a acuzat o ingerință străină, ce „ațâță activitățile conflictuale”, a exprimat îngrijorarea Moscovei față de situația din țara vecină.

Noua Constituție adâncește misterul

„Sperăm ca situația să poată reveni curând la normal”, a spus șeful diplomației ruse, adăugând că sprijină „modernizarea sistemului politic” în Belarus, în paralel cu o consolidare a relațiilor dintre cele două țări.

Modernizarea instituțională ar consta în redactarea unei noi Constituții. Pe marginea acestui subiect a vorbit Alexandr Lukașenko vineri, declarându-se pentru prima dată gata să demisioneze, o dată ce noua lege fundamentală va fi aprobată.

„Nu voi face o Constituție pentru mine însumi”, a spus el, făcând apel la calm. „Atunci când voi adopta noua Constituție, nu voi permite nimănui vreodată să falsifice sau să manipuleze alegerile.”

Textul constituțional, a explicat dictatorul, va fi redactat „nu pentru că este necesară o anumită formă de democrație”, ci pentru a nu lăsa țara pe mâna unui „președinte necunoscut”.

În acest moment, este imposibil de spus dacă Alexandr Lukașenko vrea doar să relaxeze regimul prezidențial sau să schimbe radical sistemul politic.

Aceeași incertitudine planează și asupra amplorii democratizării pe care vrea să o instituie în sistemul politic și asupra datei demisiei.

Proteste de gherilă

Totuși, declarațiile din weekend nu au pus capăt protestelor populare, care au schimbat tacticile.

Comitetele de protest au făcut apel la simpatizanți să organizeze mici adunări în toate cartierele capitalei pentru a evita imensa represiune guvernamentală exercitată de forțele de securitate în centrul Minskului.

Sute de persoane au fost arestat până acum în centru, iar în zonă au fost interzise adunările. De asemenea, mai multe stații de metrou din zonă au fost închise.

Presa locală a relatat astfel că, duminică, 29 noiembrie, circa 20 de adunări au fost înregistrate în tot orașul. Unele media apropiate de opoziție, precum Telegram Nexta Live, au afirmat că „mari coloane de oameni s-au adunat în toate cartierele din Minsk, fără excepție. Poliția lui Lukașenko aleargă disperată dintr-un loc într-altul.”

Apel către procurorii europeni

În plus, simpatizanții Svetlanei Tihanovskaia, unul dintre liderii opoziției, aflată în exil în Lituania, fac presiuni asupra parchetelor din mai multe țări europene să investigheze în privința acuzațiilor de tortură aduse autorităților bieloruse.

O petiție trimisă procurorilor din Lituania cere ca anchetele să vizeze mulți funcționari ai guvernului, printre care ministrul adjunct de Interne din Belarus, Nikolai Karpenkov, potrivit unui anunț făcut de consilierul Svetlanei Tihanovskaia, Alexandr Drobrovolski.

Potrivit codului penal lituanian, tortura aprobată de stat poate atrage pedepse de până la cinci ani închisoare. Acesta permite și urmărirea străinilor pentru crime comise în afara țării.

Reprezentantul opoziției a informat că solicitări similare au fost trimise și procurorilor din Polonia, Germania, Belgia și Olanda, țări în care s-au adăpostit victime ale acțiunilor violente ale autorităților din Belarus.

Cartofii fierbinți ai lui Putin

Aflat la putere din 1994, Alexandr Lukașenko este încolțit. Pe de o parte, este presat de Uniunea Europeană, care nu acceptă ca la frontierele sale o dictatură să-și opreseze violent opozanții.

Pe de altă parte, se confruntă cu îngrijorarea Moscovei, care are de gestionat mai mulți cartofi fierbinți în zonele sale de influență și care nu își permite să piardă un aliat apropiat în Europa.

Mai mult, Putin își dorește un proces de reunificare cu Belarus, care însă a fost mereu tergiversat de Lukașenko.