UE a prezentat o strategie pentru pregătirea cetățenilor, încurajându-i să adune suficiente provizii alimentare pentru a le ajunge timp de cel puțin 72 de ore în situații de criză.

UE îndeamnă cetățenii să își facă provizii pentru zile negre

Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv al Comisiei, a prezentat măsurile din proiectul intitulat „Strategia de Pegătire a Uniunii”, iar Politico a analizat acest document.

„În caz de întreruperi extreme, perioada inițială este cea mai critică. Niciuna dintre marile crize din ultimii ani nu a fost izolată sau de scurtă durat. Europa nu-și poate permite să rămână reactivă”, se arată în documentul care prezintă posibile scenarii, inclusiv război, atacuri cibernetice, boli mortale și inundații generate de schimbările climatice.

Mesajul transmis de Roxana Mînzatu

Vicepreședintele executiv al Comisiei, Roxana Mînzatu, este programat să prezinte strategia în cursul zilei de miercuri. Mesajul său este „reparați-vă acoperișul în timp ce soarele strălucește”, a spus Mînzatu pentru Politico înainte de publicarea raportului, adăugând că scopul Comisiei este „a ajuta persoanele... la nivel de gospodărie”.

Potrivit proiectului care cuprinde 17 pagini, strategia ar trebui să „creeze o UE sigură și rezilientă, cu capacitățile necesare pentru a anticipa și gestiona amenințările și pericolele, indiferent de natura sau originea lor”.

Proiectul include oferirea de îndrumări țărilor membre pentru „acoperirea stocării proviziilor esențiale, planificarea crizelor, disponibilitatea adăposturilor, măsuri pentru asigurarea accesului la resurse critice de sol și spațiu”.

Actorii ostili de care se teme UE

Pregătirea pentru război reprezintă o prioritate. Deși nu introduce noi inițiative de apărare, strategia sugerează un model de gestionare a crizelor inspirat din țările din Europa de Nord, în care întreaga societate, cetățeni, afaceri și guverne,  este implicată.

Planul Comisiei se bazează pe concluziile raportului Niinistö, care a oferit sugestii pentru consolidarea pregătirii Uniunii Europene în fața războiului și a apărării civile. Conflictele geopolitice pot manifesta atât forme virtuale, cât și atacuri militare directe. Proiectul subliniază necesitatea ca Europa să fie mai bine pregătită pentru a face față atacurilor cibernetice.

Atacurile hibride și cibernetice susținute de anumite state au devenit o caracteristică constantă a realității actuale, susține documentul. O propunere esențială este crearea unui „sistem european de alertă cibernetică”, care, conform Comisiei, ar spori detectarea amenințărilor în Europa și ar îmbunătăți conștientizarea situației.

UE are un plan de pregătire și pentru dezastre naturale

Pregătirea nu se referă doar la potențiale conflicte create de om. „Este vorba și despre modul în care reacționăm la inundații; am văzut ce s-a întâmplat în Spania, care a suferit anul trecut de pe urma inundațiilor catastrofale, ucigând sute de oameni. Multe persoane nu știu ce să facă în fața dezastrelor naturale”, a explicat Roxana Mînzatu.

Comisia propune o strategie de stocare la nivelul Uniunii Europene pentru a îmbunătăți accesul la resurse critice, esențiale pentru gestionarea situațiilor de urgență și dezastrelor, măsurile de intervenție medicală, materiile prime esențiale, echipamentele energetice și, eventual, alimentele și apa. Conform raportului, strategia va integra rezervele centralizate ale UE cu contribuțiile statelor membre.

Măsuri medicale în caz de dezastre

De asemenea, Uniunea Europeană va propune o strategie de susținere pentru măsurile medicale destinate combaterii amenințărilor la adresa sănătății publice, care va include stocuri de urgență propuse în cadrul „Actului privind medicamentele critice”,

Comisia își propune, de asemenea, să îmbunătățească coordonarea răspunsului la crize prin înființarea unui „centru de coordonare a crizelor”, bazat pe actualul Centru de Coordonare a Răspunsurilor de Urgență (ERCC).

Centrul va avea ca prioritate anticiparea și gestionarea efectelor crizelor în toate domeniile, oferind suport pentru gestionarea crizelor în serviciile esențiale și monitorizând reacția generală la crize. În timp ce unele țări din UE își doresc să își direcționeze investițiile către apărare, altele consideră că problemele legate de schimbările climatice sunt mai urgente. Mînzatu a susținut că aceste două aspecte reprezintă două fațete ale aceleași probleme, scrie politico.eu.