Le Monde face o analiză cu privire la alegerile prezidențiale din România și spune că după anularea din noiembrie 2024, românii votează din nou la începutul lunii mai, într-un climat marcat de neîncredere față de partidele tradiționale.

Le Monde, despre ascensiunea mișcărilor de extremă dreapta

Preocupați de ascensiunea extremei drepte în România, câteva mii de manifestanți s-au adunat sâmbătă, 15 martie, în Piața Victoriei din București pentru a-și proclama atașamentul față de Uniunea Europeană și respingerea „mareei brune”, culoarea național-socialiștilor din Germania din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, scrie Le Monde.

Mai exact, Le Monde face referire la ascensiunea mișcărilor de extremă dreapta, în special a celor asociate cu fascismul și nazismul.  Culoarea brună provine de la uniformele purtate de SA.

Batalioanele de asalt (în germană Sturmabteilung, SA), cunoscute și sub denumirea de „Cămășile brune”, au fost o organizație paramilitară nazistă care a jucat un rol-cheie în ascensiunea la putere a lui Adolf Hitler, potrivit Wikipedia.

Românii se bucură că au scăpat de un admirator al lui Vladimir Putin

Andra, în vârstă de 28 de ani, fluturând steagul Uniunii, a declarat că a simțit „o mare ușurare” după ce candidatul de extremă dreaptă Călin Georgescu, un critic vehement al UE și NATO și un susținător al președintelui rus Vladimir Putin, a fost eliminat din competiția pentru alegerile prezidențiale programate pe 4 mai.

Răzvan, în vârstă de 21 de ani, simte la fel ca Andra și spune: „Invalidarea candidaturii lui Georgescu este justificată, pentru că acesta susține mișcarea fascistă legionară, modelată după cea afiliată naziștilor din România în timpul celui de-al doilea război mondial. Mai mult decât atât, finanțarea campaniei sale a fost sulfuroasă, iar el este subordonat Moscovei. Omul acesta este periculos”.

Le Monde, despre succesul neașteptat al lui Georgescu

Mihaela Brebinaru Gheorghe, activista ONG-ului anticorupție „Declic”, unul dintre organizatorii manifestației, a declarat: „Ascensiunea extremei drepte nu înseamnă că alegătorii resping UE; este mai degrabă o problemă internă. Politicienii noștri sunt corupți, oamenii nu mai au încredere în ei, vor să-i vadă îndepărtați și, pentru a reuși acest lucru, sunt pregătiți să voteze pentru prima persoană antisistem care apare”.

„Este vina partidelor tradiționale centriste că am ajuns în acest punct”, a concluzionat Mihaela Brebinaru Gheorghe.

Succesul surprinzător al lui Călin Georgescu, care a obținut 22,94 % din voturi în primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024, împreună cu anularea turului doi de către Curtea Constituțională, a dus România într-o gravă criză politică. Autoritățile speră să depășească această situație după alegerile prezidențiale programate pentru luna mai, relatează publicația Le Monde.

Publicația franceză, despre George Simion

George Simion, noul candidat de extremă dreapta, își propune să preia moștenirea „candidatului TikTok”, Călin Georgescu, care a fost recent pus sub supraveghere judiciară.

„Mai presus de toate, sunt un moderat, vreau să împiedic țara mea să repete greșelile trecutului, să se îndrepte spre totalitarism”, a explicat o persoană pentru reporterii Le Monde.

Cu gesturi ample și o voce puternică, bărbatul se bucură să fie în fața camerelor de filmat. Fost membru al unei galerii de fotbal, a pătruns pe scena politică în 2020, când partidul său, AUR, înființat cu un an înainte și având un discurs centrat pe valorile creștine, familie și România Mare, a obținut pentru prima dată un loc în Parlament, mai arată sursa menționată.

„O ascensiune incredibilă realizată în câteva săptămâni, grație abordării temelor tradiționale ale extremei drepte: religia, nostalgia măreției pierdute și nerecunoașterea granițelor actuale ale țării”, mai arată Le Monde.

Le Monde, despre Nicușor Dan

Celălalt candidat la alegerile prezidențiale este Nicușor Dan, în vârstă de 55 de ani, primarul Bucureștiului. Acesta este un matematician format în Franța și este considerat de unii tineri români drept „cel mai curat dintre toți politicienii”.

Primind corespondenții Le Monde în biroul său, primarul cu aspect tineresc și blajin se străduiește să-și descrie țara într-o lumină pozitivă.

„Sectorul privat se dezvoltă bine, țara și-a ajuns din urmă vecinii din Europa Centrală și de Est, iar universitățile noastre formează specialiști excelenți”, explică el într-o franceză perfectă. Printre aceste instituții se numără și Școala Normală Superioară din București, la cărei creare a contribuit, mai arată Le Monde.