Vremea extremelor în România / Sursă foto: Arhivă Evz
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Temperatura globală ar putea crește cu aproximativ 3,5 grade Celsius până la sfârșitul secolului dacă actualele politici climatice sunt abandonate sau încetinite semnificativ, potrivit noilor scenarii elaborate de Proiectul de Intercomparare a Modelelor de Scenarii (ScenarioMIP), grupul internațional care stabilește modelele folosite de supercomputere pentru simularea viitorului climatic al planetei, conform publicației The Times.
Noile proiecții vor fi utilizate în următoarea evaluare majoră a Grupului Interguvernamental privind Schimbările Climatice (IPCC) al ONU.
Cercetătorii avertizează că, deși cele mai extreme scenarii climatice par mai puțin probabile decât în urmă cu un deceniu, actuala traiectorie globală rămâne suficient de gravă pentru a produce efecte majore asupra oceanelor, agriculturii și infrastructurii globale.
Profesorul Detlef van Vuuren, de la Universitatea Utrecht și Agenția de Evaluare a Mediului din Olanda, coordonează studiul ScenarioMIP și afirmă că scenariul de 3,5°C reprezintă „cel mai sever nivel plauzibil” pentru următoarele opt decenii.
Potrivit acestuia, un asemenea nivel de încălzire ar însemna „impacturi climatice enorme”, inclusiv creșteri accelerate ale nivelului mărilor, fenomene meteorologice extreme mai frecvente și pierderi importante pentru agricultură.
Ce este ScenarioMIP și cum funcționează
ScenarioMIP este unul dintre proiectele internaționale dezvoltate în cadrul Programului Mondial de Cercetare Climatică. Acesta stabilește scenariile standard folosite de modelele climatice globale pentru a simula diferite variante de evoluție economică, energetică și socială.
Aceste scenarii sunt esențiale pentru rapoartele IPCC deoarece permit compararea rezultatelor produse de diferite centre climatice și supercomputere din întreaga lume.
Modelele analizează cum evoluează clima în funcție de nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră, de consumul energetic și de politicile publice implementate de state.
Scenariul de 4,5°C nu mai este considerat probabil până în 2100
Una dintre cele mai importante concluzii ale actualizării ScenarioMIP este reducerea probabilității unui scenariu de încălzire globală de 4,5°C până la finalul secolului XXI.
În urmă cu aproximativ 15 ani, multe modele climatice luau în calcul posibilitatea unei creșteri accelerate a temperaturilor, în contextul dependenței globale de combustibili fosili.
Între timp, costurile energiei regenerabile au scăzut puternic, iar multe state au introdus politici de reducere a emisiilor.
Sursa foto: Pixabay
Potrivit noilor estimări, pragul de 4,5°C ar putea fi atins abia în jurul anului 2130, nu până în 2100, așa cum sugerau unele modele anterioare. Cercetătorii spun însă că această evoluție nu elimină riscurile majore asociate unei încălziri globale de 3°C sau mai mult.
Cum s-ar putea ajunge la o încălzire de 3,5°C
Experții spun că scenariul de 3,5°C nu este cel mai probabil, ci cel mai grav scenariu considerat încă plauzibil.
Pentru ca acesta să devină realitate ar fi nevoie de reducerea investițiilor în energie regenerabilă și de o extindere masivă a utilizării combustibililor fosili.
Tensiunile geopolitice, încetinirea cooperării internaționale și opoziția față de proiectele energetice verzi ar putea contribui la o astfel de evoluție.
Agenția Internațională pentru Energie a avertizat în rapoartele sale recente că politicile actuale nu sunt suficiente pentru limitarea încălzirii globale la 1,5°C, obiectivul central al Acordului de la Paris.
Riscul pentru curenții oceanici din Atlantic
O încălzire globală de peste 3°C ar putea afecta grav Circulația de Răsturnare Meridională a Atlanticului (AMOC), unul dintre cele mai importante sisteme de curenți oceanici de pe planetă.
AMOC transportă apă caldă din regiunile tropicale spre Atlanticul de Nord și joacă un rol esențial în reglarea climei în Europa și America de Nord. Mai multe studii recente arată că acest sistem de circulație oceanică se află deja într-un proces de încetinire.
Potrivit cercetărilor publicate în revista Nature Climate Change, topirea accelerată a ghețarilor din Groenlanda și aportul suplimentar de apă dulce în Atlantic pot destabiliza circulația oceanică.
Curenții oceanici
Un colaps al AMOC ar putea modifica regimul precipitațiilor și temperaturile în mai multe regiuni ale lumii.
Agricultura și securitatea alimentară, printre cele mai afectate domenii
Noile scenarii climatice estimează că randamentele agricole ar putea scădea semnificativ în numeroase regiuni dacă temperatura globală continuă să crească.
Valurile de căldură mai intense, secetele prelungite și schimbarea regimului precipitațiilor afectează deja producția agricolă în mai multe state. Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură avertizează că schimbările climatice reprezintă unul dintre cele mai mari riscuri pentru securitatea alimentară globală.
În Europa, regiunile sudice și mediteraneene sunt considerate printre cele mai vulnerabile la reducerea resurselor de apă și la scăderea productivității agricole. Temperaturile mai ridicate pot favoriza și extinderea unor dăunători agricoli către zone care până acum nu erau afectate.
Fenomenele meteo extreme devin mai frecvente
Cercetătorii afirmă că efectele încălzirii globale sunt deja vizibile prin intensificarea fenomenelor meteorologice extreme.
Organizația Meteorologică Mondială arată că ultimul deceniu a fost cel mai cald înregistrat vreodată, iar numărul episoadelor de căldură extremă, incendii de vegetație și inundații severe a crescut în multe regiuni ale lumii.
Sursa foto: Freepik
Potrivit experților, o încălzire suplimentară de 3°C ar amplifica frecvența și intensitatea acestor fenomene. Orașele de coastă ar deveni mai vulnerabile la inundații provocate de creșterea nivelului mării și de furtuni puternice.
Cercetătorii spun că încă există timp pentru reducerea riscurilor
Deși scenariile rămân îngrijorătoare, oamenii de știință spun că evoluțiile din ultimii 15 ani arată că politicile climatice și dezvoltarea tehnologiilor curate pot modifica semnificativ traiectoria emisiilor globale.
Costurile energiei solare și eoliene au scăzut puternic la nivel mondial, iar investițiile în infrastructură verde și electrificare continuă să crească.
ScenarioMIP estimează că lumea nu se mai află pe traiectoria celui mai catastrofal scenariu climatic analizat în urmă cu un deceniu. Totuși, cercetătorii avertizează că actualele politici sunt insuficiente pentru evitarea unor efecte climatice majore până la finalul secolului.
Profesorul van Vuuren afirmă că guvernele trebuie să pregătească infrastructura pentru „cel mai grav scenariu plauzibil”, inclusiv prin investiții în protecția coastelor, gestionarea resurselor de apă și adaptarea agriculturii la condiții climatice mai dificile.
