Obiceiuri și tradiții de Bobotează. Ziua Botezului lui Iisus, când apele se sfințesc iar răul dispare

Boboteaza, celebrată pe 6 ianuarie, urmată de sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul, pe 7 ianuarie, încheie oficial cele 12 zile ale sărbătorilor de iarnă. În această perioadă, în funcție de zona țării, au loc slujbe de sfințire a apelor și numeroase obiceiuri tradiționale, de la colinde și practici de aflare a ursitului, iar bărbații se întrec înot pentru a recupera crucea aruncată de preot în apă.

Semnificația religioasă a zilei de Bobotează

Boboteaza este o sărbătoare creștină care marchează încheierea sărbătorilor de iarnă. În tradiția populară, această zi este asociată cu dispariția temporară a diavolilor și strigoilor, considerați responsabili de dezlănțuirile viscolelor, simbolizând trecerea către un nou anotimp.

Din punct de vedere religios, Boboteaza amintește de momentul în care Ioan Botezătorul îl botează pe Iisus în apa Iordanului. Tot în această zi este prăznuit Botezul, una dintre cele șapte Taine ale Bisericii, considerată esențială pentru a deveni creștin.

Zi de mare importanță pentru ortodocși și catolici

Boboteaza începe din ajun, când oamenii postesc, iar în multe zone se respectă obiceiuri legate de purificare, protecția gospodăriei și aflarea viitorului. În această perioadă, preotul merge din casă în casă cu agheasmă, iar în ziua sărbătorii are loc sfințirea apelor și aruncarea crucii în apă, ritual însoțit de numeroase credințe populare.

Laura Andreșan a descris abuzurile la care a fost supusă: Mătușa a participat cu o cruzime extraordinară

Decizie definitivă la București. Alexandru Bălan rămâne după gratii în dosarul privind transmiterea informațiilor secrete

Sursa foto: Arhiva EVZ

Boboteaza este o sărbătoare importantă pentru creștinii ortodocși și catolici, celebrată pe 6 ianuarie. Catolicii prăznuiesc Epifania, care amintește de venirea magilor la nașterea lui Hristos, iar ortodocșii marchează botezul Mântuitorului în apele Iordanului, săvârșit de Sfântul Ioan Botezătorul.

Credințe și obiceiuri populare de Bobotează

În noaptea de Bobotează, fetele tinere încearcă să-și afle ursitul prin diverse ritualuri, precum legarea unui fir roșu de mătase pe inelar sau punerea busuiocului sub pernă. Există credințe legate de căsătorie, de vorbitul animalelor la miezul nopții și de respectarea unor interdicții, precum spălatul rufelor, certurile sau împrumuturile, toate menite să asigure noroc și liniște în noul an.

În mai multe zone ale țării se păstrează obiceiul aruncării crucii în apă și al întrecerii bărbaților pentru recuperarea ei, gest considerat aducător de noroc. Conform volumului „Ghidul sărbătorilor românești” de Irina Nicolau, tradiția populară vorbește și despre alungarea duhurilor rele din ape în timpul sfințirii, agheasma fiind folosită ulterior pentru protecția gospodăriilor și a oamenilor.

Sfântul Ioan Botezătorul, între tradiție și semnificație religioasă

Sfântul Ioan Botezătorul este sărbătorit pe 7 ianuarie, la o zi după Bobotează, iar tradiția populară spune că în dimineața acestei zile oamenii se stropesc cu agheasmă pentru a fi feriți de boli. În mai multe zone ale țării se păstrează obiceiul „Udatul Ionilor”, care îmbracă forme diferite, de la petreceri organizate pentru sărbătoriți până la ritualuri simbolice desfășurate lângă apă.

În plan religios, Sfântul Ioan este cunoscut drept Înaintemergătorul, cel care a vestit venirea lui Iisus Hristos și L-a botezat în apele Iordanului. Fiul preotului Zaharia și al Elisabetei, Ioan Botezătorul a avut misiunea de a pregăti poporul pentru primirea Mântuitorului, iar potrivit tradiției biblice, a fost decapitat din porunca soției fratelui regelui Irod, în urma unui ospăț.