Greva din învățământ a fost declanșată la începutul aceste săptămâni, iar Guvernul încă nu a găsit o soluție pentru stoparea ei. Nina Vasile, profesoară de filosofie, scriitoare, doctor în filosofie, a explicat care sunt greutățile cu care cadrele didactice debutante se confruntă la începutul carierei.

Nina Vasile a explicat că profesorii și-ar fi dorit să organizeze proteste înainte de pandemia de COVID-19, dar au sperat că banii primiți de Ministerul Educației vor fi distribuiți echitabil în cele din urmă. Profesoara de filosofie susține că toate cadrele didactice au fost amăgite de promisiunile făcute de Guvern, iar problemele semnalate de ei au fost amânate pentru că unele subiecte de pe lista Executivului nu suportau amânare.

Scriitoarea a continuat prin a spune că greva din Educație nu a fost organizată doar pentru profesorii debutanți, ci pentru toate cadrele didactice. Niva Vasile a explicat că profesorii debutanți sunt cei care suferă cel mai mult din cauza salariilor pe care le încasează. Mai mult decât atât, tot ei sunt cei care nu pot protesta alături de colegii lor.

„Debutanții suplinitori, cu note peste 7, menținuți artificial în această postură prin interminabilul concurs de titularizare. Este nevoie să arătăm situația lor: sunt cei mai afectați și cei mai interesați de mărirea salariului și totuși ei sunt, în mod paradoxal, cei care nu pot protesta cu grevă. Așa că, vă rog să rețineți: statistica oficială a protestatarilor este falsă, debutanții sunt nevoiți să lucreze deși vor să protesteze, așa că există un procent ascuns, mult mai mare, al celor care susțin revendicările fără să poată opta pentru grevă, din simplul motiv că, de la nivelul supraviețuirii, ar urma să rămână în stradă din lipsa de bani pentru chirii, majoritatea fiind tineri singuri, cu părinți pensionari sau de condiție modestă”, a spus Niva Vasile.

Care este miza grevei din sistemul de învățământ

Niva Vasile a mai adăugat că mulți profesori sunt plătiți cu salariul minim pe economie, iar din acest motiv nici nu există performanță în sistemul de învățământ. Mai mult decât atât, profesia de cadru didactic a devenit pentru mulți rușinoasă. Scriitoarea a subliniat că miza grevei din învățământ nu este reprezentantă doar de revendicările salariale, ci toate cadrele didactice vor să fie acordată o importantă mult mai mare sistemului educațional. Niva Vasile a explicat că profesorii își doresc să fie scos examenul de titularizare pentru cadrele care obțin note de peste șapte la evaluările anterioare.

O altă cerință a profesorilor este redenumirea titularizării în funcție de normă și nu de școală. „Titularizare pe 18 ore pe mai mult de o școală. Acestea sunt cele mai importante, dar ele implică de asemenea scoaterea variantei «post viabil pe 4 ani», după cum scoaterea dosarelor de continuitate prin dosariade la inspectorat. Continuitatea poate fi simplul acord între angajator și angajat conform performanțelor. Fluidizarea mecanismului de încadrare și funcționare a profesorului trebuie să treacă prin descentralizarea managementului forței de muncă în învățământ. Și nu îi fie teamă nimănui că nu va avea ce face un inspectorat dacă nu se mai ocupă de “dosariade”.

Ce s-ar întâmpla dacă examenul de titularizare s-ar schimba

Profesoara a continuat prin a spune că ar interveni cu adevărat concurența și competivitatea dacă examenul de titularizare s-ar organiza doar pentru candidații foarte buni și cei care nu au luat nota șapte în primul an. Acest lucru s-ar întâmpla doar dacă ar exista și o grilă de salarizare motivantă pentru tinerii care își doresc să lucreze în sistemul de învățământ.

„Doar prin această schimbare a concursului de titularizare de la aceleași n persoane cu n ani de examen, pentru n ore, la n persoane, diferite în fiecare an, pentru n ore, unele fiind norme întregi la câte o singură școală, altele la mai mult de una. Dacă s-ar face această schimbare, toți cei care au dat deja de cel puțin două ori examenul ar trebui să rămână pe locurile lor începând din acest an, iar concursul să se organizeze doar pentru cei care vin prima dată sau nu au luat peste 7 anul trecut”.

Nina Vasile consideră că această măsura este una simplă, dar Guvernul nu o ia în calcul și preferă să păstreze fără nicio justificare vechiul examen. Profesoara a ținut să sublinieze că aproape toți suplinitorii din acest moment sunt foarte calificați și se întâmplă ca mulți dintre ei să aibă mai multe de o normă în încadrarea lor. Singura problemă în aceste cazuri este că orele și normele sunt la mai multe școli.

Urmările unei creșteri salariale în rândul profesorilor debutanți

Scriitoarea a făcut o listă cu consecințele care ar putea fi înregistrate dacă salariile profesorilor ar urma să fie majorate. În primul rând, Nina Vasile consideră că debutanții din învățământ care ar da un singur examen de titularizare nu s-ar mai simți umiliți că sunt supuși an de ani să dea această evaluare. De asemenea, profesorii debutanți vor putea să avanseze profesional și nu vor mai fi nevoiți să schimbe școli de la un an la altul. Profesoara a continuat prin a spune că tinerele cadre didactice pot reîmpropăta sistemul educațional și pot schimba rezultatele elevilor în doar câțiva ani.

„Dacă profesorii noi sunt cei mai buni și ei intră în sistemul educațional prin concursul care se dă o singură dată (pentru titulari pe normă și nu pe școală), elevii vor fi mai buni iar viitorul lor ca studenți este unul mult mai promițător, în ultimă instanță aceștia vor fi printre viitorii cetățeni responsabili și de valoare. Nu toți la nivelul excelenței dar o îmbunătățire generală este ceea ce caută societatea românească și ea uneori este ținută în loc de câte un artificiu administrativ de care țin strâns cu dinții cei care gândesc doar la propriul beneficiu sau cei care dorm în timp ce trăiesc”.

Nina Vasile consideră că viitorul performanței din învățământ depinde foarte mult de revendicările salariale pentru debutanții din învățământ, dar și de organizarea singur examen de titularizare. În același timp, calitatea serviciilor educaționale depinde foarte mult de investițiile făcute în școlile din România, care încep de la toalete, laboratoare și se termină la tablele Smart și programele extrașcolare.