Averea lăsată de Rodica Stănoiu, în mijlocul unei fraude imense

O așa-numită „platformă de investiții”, care promite câștiguri de sute de ori mai mari decât sumele investite, se folosește de numele fostului ministru al Justiției Rodica Stănoiu și controversa legată de averea lăsată de aceasta, sugerând că șase milioane de lei din avere ar proveni din astfel de investiții.

Așa-numită „platformă de investiții”, promovată pe rețelele sociale

Un articol promovat pe rețelele de socializare, care pare publicat de ziarul Libertatea și folosește logo-ul publicației, dar nu are nicio legătură cu site-ul acesteia, promovează o așa-numită „platformă de investiții” și susține că Rodica Stănoiu ar fi obținut șase milioane de lei din averea sa investind prin această platformă.

Printre fotografiile din activitatea politică a fostului ministru al Justiției, în care Rodica Stănoiu apare singură sau alături de politicieni cunoscuți, precum Adrian Năstase, presupusul articol susține că o așa-numită platformă de investiții bazată pe inteligență artificială ar fi ajutat-o să obțină șase milioane de lei, bani pe care fostul ministru nu i-ar fi retras niciodată.

„«O privea ca pe un joc,» povesteşte asistenta ei personală, Ana. «În fiecare dimineaţă, după ce îşi bea cafeaua, deschidea aplicaţia şi urmărea cum funcţionează inteligenţa artificială. Spunea că e ca şi cum ar privi cum creşte o grădină — tu creezi condiţiile, iar apoi natura îşi face treaba»”, se arată în articolul promovat.


România, prinsă între doi cicloni activi. Ninsorile pun din nou stăpânire pe întreaga țară

Sărbători ale iubirii la români. Când tradiția a întâlnit controlul lui Ceaușescu

Pretins certificat bancar, folosit ca dovadă a câștigurilor

Mai mult, materialul promovat online include un pretins „certificat bancar” pe numele lui Stănoiu, redactat cu greșeli, document care poartă sigla unei mari bănci din România și este prezentat drept dovadă a acumulării a peste șase milioane de lei în contul Rodicăi Stănoiu.

„Acum cei trei moştenitori - soţul Marius Catană şi cei doi nepoţi, Andrei şi Elena - trebuie să decidă ce fac cu acei 6 milioane de lei de pe platformă. Conform testamentului, ei primesc acces egal la cont, însă orice decizie privind retragerea fondurilor trebuie luată în unanimitate. «Este genial şi crud în acelaşi timp,» comentează un avocat specializat în succesiuni. «Rodica i-a obligat pe membrii familiei, care ani întregi abia au vorbit între ei, să colaboreze. Altfel, banii vor rămâne în sistem». Nepotul Andrei a declarat deja că vrea să continue „experimentul investiţional al Rodicăi”. Nepoata Elena cere retragerea imediată şi împărţirea sumei. Soţul Marius Catană tace, consultându-se cu avocaţii”, se mai arată în pretinsul articol de presă.

În finalul materialului, cititorii sunt îndemnați, în numele „redacției”, să investească și primesc instrucțiuni despre cum pot face acest lucru, fiind asigurați „că rentabilitatea declarată (15.000-25.000 lei cu un depozit minim de 1.100 lei) şi alte caracteristici” ale pretinsei platforme sunt „confirmate” ca fiind „autentice şi corespund realităţii”.

Card. Sursa foto: Freepik

Cum funcționează escrocheria

Procurorul Adrian Radu, șeful Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov, a avertizat că astfel de platforme ascund activități infracționale, prin care investitorii sunt atrași într-o schemă ce le oferă infractorilor acces la date personale și bancare.

„Discursul nu se opreşte aici, de obicei i se dă victimei o formă de acces către o pagină falsă, în care i se arată un randament mare într-un timp foarte scurt, câteva ore sau o zi, în care cei 1000 de lei se transformă în câteva mii de lei. Atunci are loc un nou contact între victimă şi infractor, în care victimei i se propune o nouă schemă, mai bănoasă”, a explicat acesta.

El a adăugat: „Dacă victima e reticentă, infractorul propune să pună banii lui, cerând o poză a cardului victimei. Discursul infractorilor e foarte variat. Spun: «ce aveţi în mână e o bucată de plastic pe care banca a scris un număr şi dacă ar fi fost confidenţiale, nu ar fi fost scrise”. Dar ele sunt confidenţiale”.

Procurorul: „Banii sunt trecuţi din cont în cont”

Procurorul a explicat că, dacă victima nu cade în capcană, schema infracțională continuă prin propunerea unei investiții pe o platformă, fiind invocate numele unor companii din energie sau chiar un proiect de conductă pentru transportul gazelor naturale.

„Ulterior, se oferă un link, care este de fapt o aplicaţie de control la distanţă asupra sistemului informatic. De ce ele mai multe ori este vizat telefonul. Infractorii cer un cod, iar astfel au acces direct la telefonul victimei. Ulterior fie îi blochează telefonul, la propriu, fie victima nu mai are acces la propriul device, timp în care infractorii intră în contul acestuia şi fac transferuri ilegale. Banii sunt trecuţi din cont în cont, în unele cazuri schimbaţi în criptomonede”, a mai spus acesta.

Acesta a avertizat că, în scheme similare, au fost folosite numele unor personalități ale vieții publice, de la Ion Țiriac până la guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu.