Lipsa mesajului electoral, dezinteresul partidelor şi al opiniei publice deopotrivă, dar şi "blatul" dintre favorite.

Aşa arată, în opinia analiştilor, actuala campanie electorală. Cum ar trebui, însă, făcută o campanie şi de ce sfaturi ar trebui să ţină cont candidaţii? La aceste întrebări a încercat să răspundă evz.ro, cu ajutorul specialiştilor în marketing politic. Din punctul de vedere al politologului Bogdan Theodorescu, s-au văzut clar o serie de modificări la nivelul campaniei pentru alegerile parlamentare, în comparaţie cu cea de acum patru ani.

„Este o campanie modificată de firmele de publicitate care au fost nevoite să promoveze candidatul altfel decât pr in intermediul media. Au fost nevoiţi să facă o campanie din uşă în uşă, din om în om, la mitinguri cu câteva sute de oameni. S-a făcut o campanie pe teme foarte restrânse pe teme specifice comunităţilor respective şi s-a încercat creşterea notorietăţii persoanei şi a candidaturii persoanei”, explică Teodorescu.

Pe de altă parte, Cristian Munteanu, director de creaţie TBW Merlin, susţine că există tentaţia de a se aştepta rezultate miraculoase de la campaniile de comunicare, mai ales în situaţiile în care „produsul sub-livrează sau nu livrează deloc”.

Sarcina campaniei parlamentare de anul acesta a fost una „extrem de dificilă”: să comunice simultan către electorat un număr mare de candidaţi, până atunci necunoscuţi, asta în condiţiile în care toate partidele au cam acelaşi mesaj electoral. „Nu există cu adevarat o diferenţiere clară, partide de drepta comunică mesaje sociale şi socialiste, partidul de stânga se aliază cu centru-dreapta etc. Lucrul acesta scoate în evidenţă deficienţa partidelor care au doar câteva personaje pe care le-au scos mereu la înaintare, restul partidului fiind format din necunoscuţi”, susţine Cristian Munteanu.

Bodgan Naumovici, director de creaţie la Leo Burnett, e de părere că această campanie a fost destul de discretă. “Din păcate, arată destul de adecvat atât obiectivelor, cât şi specificului alegerilor uninominale. Cred că uninominalele au cam limitat accesul în Parlament. Scorurile se cam ştiu, cu o marjă de plus, minus 2%. Şi atunci nu a mai fost o campanie bogată, cu nenumăraţi candidaţi. Pentru că jocurile sunt cvasifăcute, şi efortul lor a fost pe măsură”.

Şi analistul politic Sorin Tudor a văzut o campanie plată şi plictisitoare, fără niciun fel de mesaj. “Există câteva încercări, care pot fi private ca interesante, dar doar raportându-le la ceea ce se întâmplă în general. Adică, ies foarte puţin din peisajul acesta extrem de monoton. Din perspective mediului online, campania arată şi mai rău. Nu reuşeşte să transmită nimic. Marea greşeală este că mulţi dintre ei îşi închipuie internetul ca pe o sumă de monitoare, uitând că în faţa lor sunt oameni, care ar trebui să voteze după ce citesc mesajul”, ne-a declarat acesta.

„Partidele politice sunt victima ignoranţei”

Şi pentru ca o campanie să fie reuşită, Bogdan Teodorescu oferă o reţetă: „persoana trebuie să fie cunoscută, trebuie să aibă o poziţie bună în opinia publică şi trebuie să vorbească despre problemele care îi preocupă de cetăţeni şi despre soluţiile la acele probleme”.

Pe de altă parte, directorul de creaţie de la TBW Merlin precizează că are de multe ori senzaţia că partidele politice sunt victima ignoranţei în materie de comunicare. „Este revoltător lucrul acesta, din cauză că, în politică, ştiinţa comunicării este totul. De multe ori, am senzaţia că reclamele au fost făcute de câte un băiat care “ştie cu calculatorul”, împins de la spate de vreun unchi cu poziţie mai înaltă în partid”, a declarat acesta, îndemnându-i pe politicieni să lucreze cu profesionişti pentru a avea succesul scontat.

Însă, eternul sfat pe care nu îl urmează niciunul dintre politicienii români este să contiune campania electorală pe parcursul întregului mandat. Însă, nu în campanie stă scosul din casa, ci în "produs". „Candidaţii şi valorile lor reale - sau percepute ca fiind "reale"-  sunt ceea ce contează la scos românul afara din "gresiefaianţătermopan". Aceşti anonimi şchiopătând pe panouri în cârjele "garanţăiilor" date de fraţii lor mai mari întru politichie nu te pot scoate din casă decât ca să votezi împotriva lor”, ne-a declarat Şerban Alexandrescu, director de creaţie agenţia Headvertising.

Bogdan Naumovici nu vrea să dea nici cel mai mic sfat candidaţilor, pentru că nu crede că se va schimba ceva. “Cred că, dimpotrivă, uninominalul a asigurat închisul uşii la orice posibil nou intrat şi plăcinta se împarte la trei, în felii mai mari sau mai mici”.

Şi Sorin Tudor este de părere că ar trebui să avem de a face cu o campanie emoţională, în care să se pună accent pe caracteristicile umane ale “produsului”, mesajul să fie unitar, iar online-ul să facă parte integrantă din campanie, “mai ales, că este cel mai interactiv mediu posibil, mai interactive decât media tradiţională”.

Ciomăgeală între partide

Cu toate acestea, partidele au preferat să apeleze la mesaje anticampanie la nivel naţional. „Referinţele negative la competiţie nu sunt ideatice, după cum e uşor de observat. Nu e vorba despre o polemică sau o dezbatere. E doar o ciomăgeală, oricare dintre părţi putând să spună exact acelaşi lucru despre cealaltă”, caracterizează Cristian Munteanu campania actuală.

Şerban Alexandrescu este de părere, însă, că „tot PDL-ul, la limită, a fost partidul cel mai bine servit de publicitate. De aceea, sloganul lor a fost cel mai "plauzibil", chiar dacă - probabil - tot neadevărat. Pe de altă parte, când joci împotriva PSD-ului, cum naiba să nu faci anti-campanie?”, a adăugat acesta.

„Singura chestie negativă, pe care am văzut-o eu, cel puţin, în Bucureşti, a fost acea “copilărie” „Ei cu ei. Noi cu voi”. Pe mine m-a amuzat şi m-a întristat, în acelaşi timp, că în 2008, campania se mai duce încă la nivelul acesta, „de dat la gioale””, ne-a declarat Bogdan Naumovici.

Sorin Tudor susţine că anticampaniile sau campaniile negative sunt folosite peste tot, chiar dacă nu e recunoscut întotdeauna cu voce tare acest lucru. În opinia lui, acestea îşi au rolul lor, dacă sunt făcute cum trebuie. „Dacă transmiţi numai mesaje negative, rişti să îţi pierzi electoratul. Acesta te poate penaliza pentru gestul urât, nevotându-te sau, mai rău, votându-i pe contracandidaţi. Cea mai buna campanie negativă este cea de tip comparativ. Şi aceasta poate fi explicită (spre deosebire de contracandidatul X, eu fac asta) sau implicită ( transmit doar mesajul meu pozitiv, fără să spun numele contracandidatului, pe care electoratul îl poate identifica foarte uşor)”.