Noul prim-ministru israelian, Yair Lapid, intenţionează să-i ceară marţi preşedintelui francez, Emmanuel Macron, să "intervină" pe lângă Liban pentru relansarea negocierilor privind gazele între Liban şi Israel şi să-l preseze să adopte o poziţie mai rigidă în negocierile urmărind refacerea acordului din 2015 privind nuclearul iranian.

În prima sa vizită în străinătate de la instalarea în postul de prim-ministru al Israelului, centristul Yair Lapid merge, marţi, 5 iulie, la Paris pentru a-i cere preşedintelui Emmanuel Macron "să intervină" pentru a salva negocierile privind gazele între Liban şi statul Israel. Problema nuclearului iranian va fi de asemenea pe agenda discuţiilor, scrie France 24.

Yair Lapid a fost numit vineri prim-ministru al Israelului în cadrul unui acord de împărţire a puterii cu Naftali Bennett, care prevede o rotaţie în postul de prim-ministru în caz de dizolvare a Knessetului [Parlamentul israelian].

În ultimele săptămâni, coaliţia lor a pierdut majoritatea, ducând la dizolvarea Parlamentului, convocarea de alegeri în noiembrie şi deci accesul la cele mai înalte trepte ale puterii a lui Yair Lapid, care trebuie să asigure interimatul până la formarea viitorului guvern.

A doua zi după ce a ajuns la putere, Israelul s-a confruntat cu trei drone ale mişcării şiite libaneze Hezbollah, aliata Iranului şi duşman declarat al statului israelian. Dronele au fost doborâte când se îndreptau spre zăcământul de gaz de la Karish, în zona maritimă "israeliană", în Mediterana de est.

"Hezbollahul merge pe calea terorismului şi subminează capacitatea Libanului de a ajunge la un acord privind frontiera maritimă", a comentat în acest weekend Yair Lapid, care a menţinut vizita în Franţa programată iniţial pentru predecesorul lui, Naftali Bennett.

Negocieri între Liban şi Israel privind frontierele lor maritime

Această vizită are loc înaintea celei de săptămâna viitoare în Israel, în Cisiordania ocupată şi în Arabia Saudită a preşedintelui american, Joe Biden, în cadrul primului său turneu în Orientul Mijlociu de la venirea sa la Casa Albă.

Libanul şi Israelul, două ţări vecine care se află oficial tot în stare de război, au început în octombrie 2020 negocieri inedite sub egida Washingtonului pentru delimitarea frontierei lor maritime, pentru a ridica obstacolele din calea prospectării de hidrocarburi.

Dar negocierile au fost suspendate în mai 2021 din cauza unor diferende privind suprafaţa zonei contestate, privind în special zăcământul de gaz de la Karish.

"Cunoaştem importanţa poziţiei Franţei pe chestiunile legate de Liban şi vom cere Franţei să intervină pentru a menţine negocierile pe care vrem să le ducem până la capăt pe chestiunile legate de gaze", a declarat un înalt oficial israelian unui mic grup de reporteri, printre care cei ai AFP, care călătoreau marţi împreună cu Yair Lapid.

Israelul a semnat la jumătatea lui iunie un acord de livrare de gaze naturale Egiptului, care prevede lichefierea lor pentru a-l expedia în Europa.

Temeri privind ridicarea sancţiunilor împotriva Iranului

Bătrânul continent caută într-adevăr să-şi diversifice aprovizionarea energetică după deciziile Rusiei de a-şi întrerupe livrările de gaz pentru ţări europene. Şi în acest context, statul israelian spune că vrea să se asigure de o pace în problema gazelor în Mediterana de est, unde descoperirea şi exploatarea zăcămintelor de gaz în ultimul deceniu aprinde contencioasele frontaliere.

"Problema Libanului este esenţială şi dl Lapid va reveni asupra poziţiei israeliene potrivit căreia Hezbollah este înainte de toate o ameninţare pentru viitorul Libanului", a adăugat acest înalt oficial israelian care a cerut să rămână anonim.

În afară de Hezbollah, Iranul ar urma să fie pe agenda discuţiilor Macron-Lapid, statul israelian încercând să convingă puterile occidentale să nu reînnoiască acordul care reglementează programul nuclear iranian (JCPOA) în schimbul ridicării de sancţiuni.

Oficialii israelieni se tem că Iranul s-ar putea dota cu arma nucleară, ceea ce Teheranul neagă. Ei se tem şi de ridicarea sancţiunilor care nu permit Republicii islamice să-şi alimenteze resursele financiare pentru a-şi creşte ajutorul pentru aliaţii săi de la graniţele Israelului, precum Hezbollahul libanez sau Hamasul palestinian.

În calitate de prim-ministru, Naftali Bennett pledase pentru "doctrina caracatiţei" faţă de Iran, spunând că vrea să submineze direct Teheranul mai curând decât doar "tentaculele sale din regiune. Succedându-i, Yair Lapid s-a angajat "să facă tot ce e în puterea sa" pentru a împiedica Iranul să se doteze cu arma nucleară sau să "prindă rădăcini la graniţele" Israelului. (Traducere: Gabriela Sîrbu, RADOR)