Justitie
Neptun Deep și victoria României de la Haga. Bogdan Aurescu dezvăluie un detaliu important despre gazele din Marea Neagră
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Bogdan Aurescu a contestat afirmațiile potrivit cărora perimetrul Neptun Deep nu ar fi fost implicat într-o dispută teritorială. Fostul ministru de Externe a explicat că o parte considerabilă a zonei în care se află proiectul de exploatare a gazelor naturale a fost revendicată de Ucraina în cadrul negocierilor și, ulterior, în procesul desfășurat la Haga între 2004 și 2009.
Potrivit acestuia, decizia pronunțată de Curtea Internațională de Justiție la 3 februarie 2009 a stabilit drepturile României asupra unei suprafețe care include aproximativ jumătate din perimetrul Neptun Deep.
Bogdan Aurescu: Aproximativ 50% din Neptun Deep se află în zona câștigată la Haga
Fostul șef al diplomației române a prezentat argumentele sale referitoare la suprapunerea dintre perimetrul gazifer și suprafața asupra căreia România a obținut drepturi suverane în urma procesului cu Ucraina.
„Este complet fals să spui că zona Neptun Deep nu a făcut niciodată obiectul unei dispute cu un alt stat. Realitatea din teren și hărțile zonei câștigate de România la Haga arată că aproximativ 50% din suprafața Neptun Deep se află în zona care a fost revendicată de Ucraina în timpul negocierilor cu România și, ulterior, în fața Curții Internaționale de Justiție. Această parte a Neptun Deep a fost câștigată de România prin hotărârea din 3 februarie 2009, cum se vede, chiar și cu ochiul liber, pe hartă”, a declarat Bogdan Aurescu.
În susținerea afirmațiilor sale, fostul ministru a făcut referire și la documentul oficial privind decizia finală de investiție pentru proiectul Neptun Deep, publicat la Bursa de Valori București.
Documentul vizează dezvoltarea zăcămintelor comerciale de gaze naturale Domino și Pelican Sud. Potrivit lui Aurescu, sondele asociate acestor zăcăminte sunt amplasate inclusiv în porțiunea perimetrului Neptun care se suprapune cu zona câștigată de România în 2009.
Bogdan Aurescu. Sursă foto: X
Trei hărți prezentate pentru a explica delimitarea maritimă
Bogdan Aurescu și-a însoțit declarația de trei reprezentări cartografice care prezintă poziționarea perimetrului Neptun Deep în raport cu revendicările formulate de România și Ucraina.
Prima hartă indică suprapunerea a aproximativ 50% din suprafața perimetrului Neptun cu zona asupra căreia România a obținut drepturi suverane prin decizia CIJ. Aceasta este delimitată de o linie roșie, corespunzătoare graniței maritime stabilite de Curte, și o linie albastră, care marchează revendicarea Ucrainei.
Harta 1. Sursă foto: Bogdan Aurescu
Porțiunea respectivă din perimetrul Neptun este situată în jumătatea sudică a suprafeței revendicate de Ucraina și atribuite României prin hotărârea din 2009.
Cea de-a doua hartă prezintă configurația perimetrului Neptun, pe baza informațiilor publicate de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon.
Harta 2. Sursă foto: Bogdan Aurescu
A treia hartă evidențiază revendicările formulate de cele două state în procesul de la Haga, precum și linia de delimitare maritimă stabilită în final de Curtea Internațională de Justiție.
Harta 3. Sursă foto: Bogdan Aurescu
Cât a câștigat România în urma procesului cu Ucraina din 2009
Hotărârea pronunțată de Curtea Internațională de Justiție la 3 februarie 2009 a stabilit drepturile suverane ale României asupra unei suprafețe de aproximativ 9.700 de kilometri pătrați de platou continental și zonă economică exclusivă, în partea vestică a Mării Negre.
Suprafața reprezintă aproximativ 80% din totalul celor 12.200 de kilometri pătrați care au făcut obiectul disputei dintre România și Ucraina.
Decizia de la Haga a reprezentat singura extindere a drepturilor suverane și a jurisdicției suverane ale României după anul 1918.
Recomandările noastre
