Ministerul Agriculturii cere amânarea semnării Acordului UE–Mercosur și se delimitează oficial de memorandum

Florin Barbu. Sursa foto: dreamstime.com

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a transmis oficial că nu poate susține semnarea de către România a Acordului de Parteneriat dintre Uniunea Europeană și statele Mercosur, solicitând amânarea deciziei până la clarificarea unor riscuri majore pentru sectorul agricol.

Poziția este formulată într-un document transmis către Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, prin care MADR returnează nesemnat memorandumului privind acordul UE–Mercosur.

Documentul este adresat ministrului Afacerilor Externe, Oana-Silvia Toiu, și ministrului Economiei, Radu-Dinel Miruță, și vizează atât Acordul de Parteneriat UE–Mercosur (EMPA), cât și Acordul interimar privind comerțul (ITA), aflat în discuție la nivel european. Ministerul Agriculturii arată explicit că forma memorandumului „nu reflectă poziția susținută constant de MADR și de asociațiile de fermieri români”.

MADR refuză avizarea și cere eliminarea din circuitul de aprobare

În document, Ministerul Agriculturii precizează că nu poate susține proiectul de memorandum propus de MAE și MEDAT și solicită eliminarea sa din calitatea de avizator. Argumentul central este lipsa de concordanță între textul memorandumului și poziția oficială exprimată anterior de MADR, atât în dialogul interinstituțional intern, cât și în relația cu partenerii europeni.

Poziția este formulată clar: MADR consideră că semnarea acordului, în forma actuală, ar contraveni intereselor sectorului agricol românesc și nu oferă suficiente garanții privind protecția producătorilor interni.

Standardele europene și riscul concurenței neloiale

Ministerul Agriculturii invocă, în mod repetat, problema diferențelor de standarde între Uniunea Europeană și statele Mercosur. Potrivit documentului, MADR subliniază importanța convergenței cu standardele ridicate ale UE, în special în domeniul sănătății publice, siguranței alimentare, sănătății și bunăstării animalelor, protecției mediului și calității produselor.

În document se arată că țările Mercosur aplică standarde diferite de cele europene în materie sanitar-veterinară și fitosanitară, ceea ce creează un dezechilibru competitiv. Produsele agroalimentare provenite din aceste state ar putea intra pe piața europeană la costuri mai mici, în condițiile unor cerințe mai permisive, afectând direct producătorii din UE, inclusiv pe cei din România.

Produse sensibile și sectoare expuse

MADR enumeră explicit sectoarele considerate sensibile pentru România în contextul acordului UE–Mercosur. Printre acestea se numără carnea de vită, carnea de pasăre, zahărul, etanolul, orezul, cerealele precum porumbul și sorgul, dar și mierea naturală.

Ministerul atrage atenția că asociațiile de producători din România au semnalat un impact negativ potențial asupra acestor sectoare, în condițiile în care producția din țările Mercosur se bazează pe standarde de mediu, de muncă și de siguranță inferioare celor din Uniunea Europeană. Documentul subliniază că acest lucru poate conduce la o concurență neloială pe piața internă a UE.

Date europene privind impactul economic

În sprijinul poziției sale, MADR face trimitere la analize realizate la nivel european. Documentul citează previziuni ale Centrului Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei Europene, potrivit cărora importurile originare din Mercosur vor înregistra o tendință crescătoare până în 2032, în special în cazul produselor precum carnea de vită, carnea de pasăre, zahărul și orezul.

Conform studiului JRC publicat la 22 februarie 2024, acordurile de liber schimb pot aduce beneficii anumitor segmente ale sectorului agroalimentar european, însă evidențiază în mod clar vulnerabilitatea unor produse sensibile. Printre acestea sunt menționate carnea de vită, carnea de oaie, carnea de pasăre, zahărul și orezul, produse semnalate ca sensibile și de România în cadrul procesului de negociere.

Context regional și solicitarea unei perioade de tranziție

Documentul menționează o reuniune bilaterală desfășurată la 4 decembrie 2025 între ministrul agriculturii din România și omologul său din Polonia, Stephan Krajewski. Discuțiile au vizat clauza de salvgardare din domeniul agricol aferentă acordului UE–Mercosur.

Cu această ocazie, a fost menționat acordul pentru amendamentele propuse de Comisia AGRI din cadrul Parlamentului European, considerate în beneficiul sectoarelor agricole din România și Polonia. De asemenea, ministrul român a reamintit propunerea privind posibilitatea ca statele membre să aibă flexibilitatea de a amâna cu un an aplicarea acordului Mercosur.

MADR arată că o astfel de perioadă de tranziție ar putea contribui la consolidarea sectorului agricol, puternic afectat de efectele pandemiei COVID și ale conflictului Federația Rusă–Ucraina, care au generat perturbări ale piețelor, fluctuații de aprovizionare și creșteri ale costurilor la inputuri și credite.

Importuri reduse, dar riscuri viitoare

Documentul notează că, în perioada 2022–2024, importurile României din țările Mercosur pentru produsele considerate sensibile nu au înregistrat valori semnificative raportat la importurile totale. Cu toate acestea, MADR subliniază necesitatea analizării impactului viitor al acordului asupra vânzărilor produselor românești pe piața unică a UE, în perspectiva implementării acordului.

În același timp, sunt menționate date privind exporturile românești în interiorul UE. În 2024, exporturile pentru produsele analizate au depășit 635 milioane de dolari, cu tendințe de creștere la majoritatea produselor. Pentru carnea de pasăre, exporturile au crescut de la 170,4 milioane de dolari în 2022 la 222,9 milioane de dolari în 2024. Pentru carnea de vită, valoarea exporturilor a crescut de la 29,1 milioane de dolari în 2022 la 39,6 milioane de dolari în 2024.

Concluzia oficială a MADR

În concluzie, Ministerul Agriculturii susține amânarea deciziei de semnare a acordului UE–Mercosur până la asigurarea certitudinii juridice privind aplicarea simultană a Regulamentului referitor la clauza de salvgardare pentru produsele agricole și a Acordului interimar privind comerțul.

Documentul solicită, totodată, luarea în considerare a amendamentelor propuse de Comisia AGRI și a posibilității ca statele membre să poată amâna cu un an aplicarea acordului. MADR reamintește opoziția fermă a asociațiilor de fermieri față de semnarea acordului și cere ca poziția sectorului agricol românesc și european, exprimată inclusiv prin proteste la Strasbourg și Bruxelles, să fie avută în vedere în procesul decizional.