Mii de soldați francezi ar putea ajunge în Ucraina după armistițiu. Alte state europene sunt rezervate

Volodimir Zelenski și Emmanuel Macron. Sursă foto: Facebook

Aliații Ucrainei au convenit la Paris asupra unui set de „garanții solide de securitate” care ar urma să intre în vigoare după încetarea ostilităților, iar printre acestea se află și posibilitatea trimiterii unei „forțe multinaționale”. Emmanuel Macron a explicat că Franța este pregătită să participe la controlul frontierei ruso-ucrainene cu câteva mii de militari, potrivit Reuters.

Garanții de securitate pentru perioada de după război

Statele europene și SUA au discutat la Paris modalități de sprijin pentru Ucraina după eventualul armistițiu, Washingtonul păstrând însă o formulare prudentă legată de amploarea implicării sale. Liderii occidentali au vorbit despre angajamente obligatorii menite să asigure sprijinul Kievului în cazul unui nou atac din partea Rusiei.

Președintele Volodimir Zelenski a salutat existența unor „documente substanțiale” privind garanțiile occidentale. Cele 35 de state din „Coaliția de Voință” au semnat o declarație prin care susțin că aceste garanții se activează odată cu armistițiul și includ, între altele, o „forță multinațională” care să prevină reluarea agresiunii.

Mii de soldați francezi ar putea ajunge în Ucraina după armistițiu

În interviul acordat postului France 2, Emmanuel Macron a descris contribuția franceză în cazul instaurării păcii. El a precizat că trupele franceze ar putea participa la misiuni de supraveghere la granița dintre Ucraina și Rusia, în baza unui armistițiu.

Macron a vorbit despre trimiterea „câtoriva mii de oameni, (...) în cadrul operaţiunilor externe”, imediat „în ziua de după pace”. „Nu sunt forţe pe care le angajăm în luptă”, ci „o forţă de securizare”, a subliniat liderul francez.

Nu este prima dată când șeful statului francez evocă această ipoteză. În septembrie 2025, în cadrul unei reuniuni anterioare a Coaliției, Franța și Marea Britanie s-au „angajat formal” la formarea unei forțe capabile să garanteze „siguranța” Ucrainei. Iar în martie 2025, Macron sugerase din nou posibilitatea trimiterii „câtorva mii de soldați” alături de aliați, nu pentru a lupta, ci pentru descurajare.

Franța și Marea Britanie au semnat o declarație de intenție privind desfășurarea viitoarei forțe după semnarea unui armistițiu. Potrivit explicațiilor, „Aceasta deschide calea pentru cadrul legal în baza căruia forţele britanice, franceze şi ale partenerilor ar putea opera pe teritoriul ucrainean, asigurând securitatea spaţiului aerian şi maritim al Ucrainei şi regenerând forţele armate ale Ucrainei pentru viitor”, a transmis Keir Starmer.

SUA nu au semnat declarația, dar rămân esențiale

În „Declarația de la Paris”, țările Coaliției, predominant europene, au convenit că viitoarea forță multinațională va opera sub coordonare americană după un eventual acord de pace. Emmanuel Macron a subliniat că documentul confirmă pentru prima dată o „convergență operațională” între Coaliție, Ucraina și Statele Unite. Garanțiile sunt „cheia pentru ca niciun acord de pace să nu poată însemna o capitulare a Ucrainei”, a spus Macron. El a vorbit din nou despre posibilitatea trimiterii „câtorva mii” de militari francezi după armistițiu.

Statele Unite, însă, nu au semnat documentul. Reprezentantul american Steve Witkoff a precizat că Donald Trump „susţine cu tărie aceste protocoale de securitate”, iar Jared Kushner a adăugat că Ucraina trebuie să știe că va exista „o descurajare solidă”.

Forța multinațională ar urma să fie formată din statele Coaliției, conduse de europeni și „susținute” de SUA. Deși proiectul inițial vorbea despre contribuția americană în informații, logistică și sprijin direct în caz de atac, aceste prevederi nu apar explicit în documentul final.

Zelenski a avertizat că rămân chestiuni deschise, inclusiv disputa legată de concesiile teritoriale dorite de Moscova. Liderii europeni au insistat că Rusia trebuie să arate bunăvoință. Kremlinul continuă să revendice întreaga zonă Donbas și respinge desfășurarea trupelor occidentale.

Precauția unor state europene

În timp ce unele state par pregătite să participe, altele rămân prudente. Italia a refuzat ideea trimiterii de trupe în Ucraina, în timp ce Germania ar putea contribui doar de pe teritoriul unui stat NATO vecin, după cum a explicat cancelarul Friedrich Merz.

Liderii Coaliției au discutat și despre un mecanism de supraveghere condus de SUA. Acesta ar include drone, senzori și sateliți, fără trupe americane pe teren, potrivit Reuters. Zelenski a descris acordurile drept „un semnal al seriozităţii”, dar a arătat că trebuie stabilit modul concret în care vor funcționa monitorizarea și finanțarea.

Textul final pune accent pe garanții obligatorii din punct de vedere juridic. „Aceste angajamente pot include utilizarea capacităţilor militare, a serviciilor de informaţii şi a sprijinului logistic, iniţiative diplomatice, adoptarea de sancţiuni suplimentare”, se arată în declarație.

Liderii europeni au văzut în acest demers o reafirmare a unității transatlantice, chiar dacă au evitat să răspundă direct întrebărilor legate de declarațiile lui Donald Trump despre Groenlanda.