Există diferite tipuri de factori de risc pentru demență. În afară de factorii medicali, de stil de viață și de mediu, mai nou, potrivit cercetătorilor, anumite meserii cresc acest risc.

Din păcate, unii oameni sunt expuși unui „risc mai mare de demenţă”. Oamenii de ştiinţă au descoperit patru profesii care cresc riscul de a face această boală. De exemplu, îmbătrânirea este un factor de risc pentru demență.

Pentru majoritatea oamenilor, cei mai mari factori de risc pentru demență sunt îmbătrânirea și genele. Riscul unei persoane de a face demență poate fi crescut și de:

• gen și sex
• etnie
• cantitatea de „rezervă cognitivă” – capacitatea creierului de a face față bolilor
• alte afecțiuni de sănătate, dacă există
• stilul de viață – de exemplu, fumatul și consumul excesiv de alcool
• expunerea la aerul poluat.

Pe lângă toate aceste sunt patru meserii care creşte riscul de demenţă

Una dintre acestea este munca fizică grea. Această activitate creşte riscul de a dezvolta demenţă. Asta spun oamenii de ştiinţă norvegieni de la centrul de cercetare HUNT. Rezultatele muncii lor au fost publicate în revista științifică Science Direct.

Studiul afirmă că datele privind cetăţenii adulţi norvegieni au fost cercetate din 2017 până în 2019, la experiment participând 7.000 de persoane. Rezultatul cercetării este că persoanele care lucrează la locuri de muncă solicitante din punct de vedere fizic au cu 15,5% mai multe şanse de a dezvolta demenţă decât restul.

Sursa foto. Pixabay

Lista ocupațiilor periculoase care pot provoca ulterior demenţă include:

• casierii,
• vânzătorii,
• personalul medical
• crescătorii de animale.

Statul în picioare, un factor de risc de demenţă

Reprezentanţii acestor profesii, subliniază studiul, petrec întregul timp de lucru în picioare, activităţile lor sunt asociate cu sarcini fizice grele, programe incomode şi stres. Toate acestea provoacă epuizare emoţională. Oamenii pur şi simplu nu au timp pentru odihnă şi auto-dezvoltare. Lipsa odihnei duce la uzură, nu numai asupra corpului, ci şi asupra materiei creierului, care apoi afectează negativ abilităţile cognitive ale unui individ.

Cu toate acestea, la sfârşitul anilor '80, specialiştii de la Centrul de Cercetare Gerontologică din Stockholm au efectuat un studiu la scară largă asupra demenţei pe o perioadă de 12 ani (aşa-numitul Proiect Kungsholmen).

Muncă manuală dezvoltă demenţa senilă

Încă de atunci, au ajuns la concluzia că persoanele care prestează o muncă manuală sunt mai predispuse să dezvolte ulterior demenţă senilă şi Alzheimer decât cei care îşi câştigă existenţa prin gândire.

Potrivit cercetătorilor, creierul este un organ care, ca şi muşchii braţelor şi picioarelor, are nevoie de un antrenament constant. Prin urmare, oamenii care s-au angajat într-o muncă mentală activă toată viaţa sunt mai puţin predispuşi să se confrunte cu demenţa şi, dacă o dezvoltă, aceasta se întâmplă la o vârstă mult maiînaintată.