Am cumpărat zilele trecute dintr-un hipermarket patru felii mari de cotlet de porc cu 17 lei. Ajuns acasă, când am desfăcut ambalajul, am constatat că țara de proveniență a produsului este Guineea Bissau. Adică am cumpărat carne de porc crescut și sacrificat în unul dintre cele mai mici state din Africa, cu mai puțin de 1,7 milioane locuitori.

L-am întrebat pe ministrul Agriculturii, Petre Daea, de când mănâncă românii carne de porc din Guineea Bissau. În loc să ne spună ce cantinate de carne de porc s-a importat din Guineea Bissau, ministrul Agriculturii, prin biroul de presă, ne-a oferit date despre comerțul cu carne între România și Guineea… Ecuatorială. Așa am aflat că nu avem date cu privire la importuri, dar că am exportat anul trecut în Guineea Ecuatorială 54 de tone de „carne și organe comestibile de pasăre“, tranzacție a cărei valoare a fost de aproximativ 51.000 euro, se arată în articolul lui Ștefan Etveș, din ultimul număr al săptămânalui Capital, care poate fi cumpărat, de astăzi, de la chioșc. 

Invazie de porci nemțești și ungurești

În ceea ce privește carnea de porc, un alt răspuns al Ministerului Agriculturii ne dă cel mai mult de gândit. „În anul 2017, perioada ianuarie–iunie, nu sunt înregistrate date statistice privind carnea și produsele din carne de porc“, susțin reprezentanții Ministerului Agriculturii. Cu alte cuvinte, deocamdată, oficialii guvernamentali nu au date că în supermaketuri se vinde carne de porc proaspătă din Guineea Bissau. Cum a ajuns porcul african pe rafturile românești și cum s-a păstrat carnea proaspătă un drum atât de lung, rămâne un mister. Revenind la certitudini, carnea de porc „exotic“ din Africa nu are cum să reprezinte un procent însemnat din vânzări. Din păcate, nici cea produsă în România nu se prea comercializează în supermaketuri. Astfel, conform datelor oficiale, principalele țări care aprovizionează cu carne de porc marile magazine de la noi sunt Germania, Portugalia și Ungaria. „Foarte rar primim carne de porc din România. O dată pe lună, când prindem carne românească, o cumpărăm noi. Se importă pulpă dezosată, cotlet dezosat, ceafă, organe, ficat, inimă, limbă, rinichi și carne tocată. Pe pungi scrie carne refrigerată, dar produsele sunt congelate“, ne-a povestit un lucrător comercial de la raionul de carne al unui cunoscut supermarket.

Ajutoare pentru crescătorii noștri de porci

În prezent, legislaţia română nu permite sprijinirea şi dezvoltarea producătorilor autohtoni. Și embargoul Rusiei la importul de carne de porc din Europa a afectat piața României. Ministerul Agriculturii și Comisia Europeană susțin că sprijină crescătorii de porci. „Suma totală acordată pentru sectorul de creştere a porcinelor în anul 2016 a fost de 2.372.804 euro, asigurată din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, fiind distribuită astfel: 2.072.804 euro pentru activitatea de creştere şi îngrăşare din exploataţii și 300.000 euro pentru activitatea de reproducţie din exploataţii“, arată Ministerului Agriculturii. S-au acordat și alte ajutoare excepţionale, suma totală acordată pentru sectorul de creştere a porcinelor în anul 2016 fiind de 5.448.041 euro.

Doar 70%-80% din carnea proaspătă este produsă in România

Tudor Stanca, directorul executiv al Asociației Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR) susține că se importă foarte multă carne de porc, dar asta mai ales pentru procesare. „Nu mai avem tranșatori, din păcate, peste 80% din carnea pentru procesare este din import. Este o lipsă acută de fabrici de procesare, tranșare și depozitare. Procesatorii preferă carnea de porc din import, secții de tranșare nu mai există, nu mai sunt tranșatori, românii sunt plătiți foarte bine în Germania, Spania sau Anglia. În prezent, între 70 și 80% din carnea proaspătă comercializată este produsă România. Pe sectorul producătorilor de carne de porc nu se acordă ajutoare, există doar anumite intervenții. A fost tentativă de promovare a unei legi de sprijinire și dezvoltare a crescătorilor de porci. Legea s-a întors de la Președinție pentru că are nevoie de aprobarea Comisiei Europene“, ne-a explicat directorul executiv al APCPR