Sursă foto: X.com
Din cuprinsul articolului
Deschiderea unei anchete în Italia privind presupuşi „lunetişti de weekend” care ar fi plătit pentru a trage în civili în timpul asediului Sarajevo a reaprins durerea şi indignarea în capitala bosniacă, marcată de cel mai lung asediu urban al epocii moderne, desfăşurat între aprilie 1992 şi februarie 1996, potrivit AFP.
Anchete paralele în Italia și Bosnia în cazul „lunetiștilor de weekend” din Sarajevo
Procuratura din Milano investighează presupuse călătorii ale unor italieni înstăriți care ar fi venit la Sarajevo pentru a trage de la înălțime în civili, însă până în prezent au fost făcute publice foarte puține detalii despre aceste verificări. Autoritățile italiene nu au oferit informații suplimentare privind amploarea sau stadiul investigațiilor.
Justiția bosniacă, sesizată încă din 2020 pe baza acelorași acuzații, anunță că ancheta sa este încă în desfășurare. AFP a prezentat datele cunoscute despre acest dosar, la trei decenii după conflictul care a devastat Bosnia și a provocat peste 100.000 de victime.
Asediul care a transformat Sarajevo într-un oraș țintă
La începutul lui aprilie 1992, forțele sârbe din Bosnia, sprijinite de armament al Armatei federale iugoslave, au declanșat asediul din Sarajevo, soldat în patru ani cu peste 11.500 de morți, între care câteva sute de copii. Numele copiilor uciși sunt astăzi gravate pe un memorial din centrul orașului, ca mărturie a tragediei îndurate.
Sursă foto: X.com
O parte importantă dintre victime au fost împușcate de lunetiști instalați pe colinele din jur, iar principala stradă a orașului a fost numită „Sniper Alley” de presa internațională, notează hotărârile Tribunalului Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie. Niciun lunetist nu a fost însă urmărit personal, condamnările vizând exclusiv liderii și structurile de comandă.
Mărturii timpurii despre un presupus „turism de război”
Primele relatări despre așa-numitul turism de război apar în cotidianul Oslobodjenje, care titra pe 1 aprilie 1995 „Sniper Safari la Sarajevo”, evocând mărturii despre un ofițer sârb ce i-ar fi propus unui jurnalist italian să tragă într-o femeie în vârstă. Ziarul cita și publicații italiene ce descriau „războiul de weekend” și acuzații prezentate la un „tribunal popular” din Trento.
Trei decenii mai târziu, un fost ofițer de informații bosniac, Edin Subasic, relata într-un editorial că în 1993 a consultat interogatorii în care un prizonier sârb menționa vânători italieni îndreptându-se spre Sarajevo alături de voluntari sârbi. Potrivit acestor afirmații, „bărbații bogați” ar fi plătit forțele sârbe pentru a li se permite să tragă în civili musulmani, un dosar reapărut abia după zeci de ani.
Plângeri relansate după un documentar controversat
Primărița din Sarajevo, Benjamina Karic, care era copil la izbucnirea războiului, a depus plângere în 2022 după vizionarea documentarului „Sarajevo Safari”, ce readucea în atenție acuzațiile privind turismul de război. Ulterior, ea a trimis o plângere și justiției italiene, prin Ambasada Italiei la Sarajevo, afirmând că o echipă dedicată lucrează pentru ca demersul să nu fie ignorat.
Jurnalistul italian Ezio Gavazzeni a depus la rândul său o plângere la Milano, sprijinit de fostul judecător Guido Salvini, care apreciază munca sa bazată pe surse și martori din ambele tabere.
