Sunt puține semne care arată că strategia unică a Suediei în fața pandemiei Covid-19 va evita dureri economice. Spre deosebire de alte țări europene, Suedia nu a instituit reguli de izolare în cursa pentru a încetini propagarea virusului SARS-CoV-2.

În piața din Vällingby, un district suburban din Västerort, în partea de vest a capitalei Stockholm, clienții lipsesc iar metrourile care ajung aici sunt goale. „Pur și simplu nu sunt clienți. Toată lumea rămâne în case”, a declarat Mike Singh, proprietarul unui stand cu haine.

Observatorii au încercat să afle dacă abordarea neconvențională a statului nordic – care a permis întreprinderilor să continue să funcționeze și copiilor să continue să meargă la școală – a fost una viabilă sau prost orientată.

Rata mortalității înregistrată de Suedia, de 364 de decese la un milion de persoane, este dificil de interpretat. Ea este, firește, mai mare decât în state precum Finlanda (54) și mai mică decât în țări cu un regim strict de izolare, ca Marea Britanie (510).

Experții spun că vor avea nevoie de mai mult timp pentru a evalua în mod corespunzător efectele diferitelor interdicții asupra publicului

Între timp, în ceea ce privesc efectele economice ale abordării mai relaxate a Suediei în combaterea pandemiei, experții par mai dispuși să facă o evaluare timpurie: ei nu cred că această abordare va ajuta foarte mult.

Datele recente au arătat că încetinirea economică din Suedia în primele trei luni ale anului 2020 a fost mai puțin extremă decât în alte părți din Europa – o contracție de 0,3 % față de 3,8 % în zona euro.

„Consecințele economice ale pandemiei vor fi considerabile”, a informat banca centrală a Suediei într-un raport recent, prezicând o contracție economică pentru Suedia între 7 și 10 puncte procentuale în acest an și un șomaj între 9 și 10 %.

Anul trecut, rata șomajului anul trecut a fost de 6,8%. Previziunile actuale ale Comisiei Europene pentru zona euro pentru 2020 proiectează o contracție economică de 7,75%.

Perspectivele neplăcute pentru Suedia sunt rezultatul dependenței de exporturi, în special către zona euro cu probleme și către Marea Britanie, au declarat oficialii.

Exporturile mențin aproximativ 1,5 milioane de locuri de muncă din populația de peste 10 de suedezi, iar avantajul menținerii deschise a restaurantelor și saloanelor de coafură nu poate compensa dezavantajul imens al opririi producției de către giganții Scania (camioane) și Volvo (autoturisme).

Criza ne-a arătat încă o dată cât de dependenți suntem de exporturi”, a declarat pentru Politico primarul din Göteborg, Axel Josefson. „O recuperare ar putea dura mai mult decât cred oamenii”.

Lecțiile învățate din Suedia – atât în ceea ce privește mortalitatea, cât și impactul economic – sunt de așteptat să aibă o importanță deosebită în săptămânile următoare.

Pe măsură ce țări precum Franța și Italia încep să-și relexeze măsurile de izolare, abordările lor încep să semene mai mult cu cele din Suedia, iar datele din statul nordic ar putea ajuta oficialii din Paris și din Roma să înțeleagă mai bine cum ar putea arăta viitorul imediat.

La sfârșitul lunii aprilie, purtătorul de cuvânt al Organizației Mondiale a Sănătății, Michael Ryan, a spus că abordarea Suediei, pentru multe țări, ar putea reprezenta „noua normalitate”.

Epidemiologul Anders Tegnell a declarat că nu crede că s-ar fi putut obține rezultate mai bune dacă s-ar fi adoptat măsurile drastice din alte țări.

El a spus că menținerea copiilor acasă este „puțin probabil” să încetinească propagarea coronavirusului, iar închiderea frontierelor a fost în mare parte o măsură „inutilă”.

Prin urmare, suedezii au fost liberi să facă cumpărături, să mănânce la restaurante, să meargă la filme și la coafor. Dar realitatea este că mulți au ales să nu o facă.

CONTINUAREA ARTICOLULUI IN PAGINA URMATOARE