Politica
Liderul UDMR a intrat în campanie electorală cu aceleași povesti expirate! Maghiarii au alte priorități decât lupta cu românii și nu mai participă la manifestările UDMR
Drept dovadă că maghiarii din România au aceleași probleme ca și românii și că nu îi mai interesează discursurile de război, este prezența scăzută la manifestarea care a avut loc, în centrul Clujului, în 15 martie, dată când a început revoluția maghiară. Ziua de 15 martie este considerată una dintre zilele naționale ale Ungariei.
Vineri, în centrul Clujului, s-au adunat un număr foarte mic de maghiari, cel mai mic din 1990 încoace, semm că maghiarii nu mai ”gustă” din retorica național șovină a liderilor lor și că au nevoie de autostrăzi, de o viață mai bună, decât de discursurile revanșarde făcute de politicieni.
Din toate astea, se pare că Kelemen Hunor nu a înțeles nimic. Președintele UDMR a avut vineri, la Târgu Mureș, un discurs bazat pe retorica antiromânească, adică acea politică cu care maghiarii nu mai sunt de acord. Nu au lipsit nici referile la simbolurile naționale maghiare, folosite acum de UDMR, la linia maghiară de la Universitatea de Medicină de la Târgu Mureș, sau la celebra teorie a autonomiei maghiare, subiect deloc interesant pentru maghiarii de rând etc. ”Pretextul a fost folosirea simbolurilor secuieşti şi insistenţa privind folosirea limbii materne. Dar aceasta a fost doar pretextul. Atacul a fost împotriva demnităţii umane. Împotriva demnităţii noastre. De aceea trebuie să spunem apăsat, cu o voce puternică: opriţi-vă! Cei care au lansat aceste discursuri de ură teribilă au lansat un nou atac la demnitatea noastră”, a spus Kelemen, care a fost prezent la manifestările legate de 15 Martie.
Mai departe, liderul UDMR s-a referit la problema liniei maghiare de la UMF Târgu Mureș dar nu s-a referit la problemele reale ale comunității. „Gândiţi-vă, dragi prieteni români, cât de multă energie aţi consumat numai în ultimii şapte ani în refuzul continuu al cererii noastre legitime, iar noi, câtă energie am investit pentru a vă convinge că avem dreptul să studiem în limba maghiară la Universitatea de Medicină, avem dreptul de a asigura funcţionarea unor catedre şi a unei facultăţi, şi avem dreptul de a decide în privinţa evoluţiei destinului nostru. Imaginaţi-vă dacă tot acest timp şi energie le-am fi investit – împreună sau separat – ca să facem această universitate mai performantă, mai apreciată, oare am fi progresat de atunci sau nu? Sunt sigur, că da”, a continuat Kelemen Hunor.
Ne puteți urmări și pe Google News
Nici ideea autonomiei nu a fost uitată. „Au trecut o sută de ani, iar promisiunile au rămas la stadiul de promisiuni. În Europa, de la Tirolul de Sud până în Finlanda, relaţia dintre minoritate şi majoritate s-a rezolvat decent prin acordarea diferitelor forme de autonomie. Acum este momentul ca acest lucru să se întâmple şi în partea de est a Europei”, a declarat liderul maghiar.
Recomandările noastre
