Liceenii de la I.L. Caragiale au plantat flori şi pomi

Liceenii de la I.L. Caragiale au plantat flori şi pomi

LECŢIA DE ECOLOGIE Vreo 12 eleve dintr-a X-a J de la Colegiul Naţional I.L. Caragile, din Capitală, au continuat proiectul verde cu care concurează în competiţia europeană „Şcoli europene pentru o planetă vie” realizată de către organizaţia World Wide Fund şi Fundaţia Erste, pentru ţările din Europa Centrală şi de Sud-Est.

Miercuri, pe la ora 15:00, au ieşit să planteze flori în faţa colegiului şi pomi fructiferi în curtea din spate. Au plantat 15 crizanteme, opt crini, 10 primule şi 10 pomi fructiferi – meri şi vişini. Fără ajutorul băieţilor colegi care au preferat să joace fotbal şi să le ia peste picior, fetele s-au înarmat cu cazmale, greblă şi o sapă şi au aranjat micile spaţii verzi din jurul copacilor din faţa liceului. Aici au plantat primulele şi crizantemele, cot la cot cu profesoarea de engleză Roxana Pasca, cea care coordonează proiectul şi îi dedică aproape orice clipă liberă. Dacă plantarea florilor a fost floarea la ureche, plantarea pomilor în curtea liceului a fost  o provocare. Din mai multe motive. Mai întâi, adolescentele au curăţat grădiniţa de lângă terenul de sport de resturi de sticle de plastic, pachete de ţigări, ambalaje de plastic. Apoi, cu ajutorul paznicilor de la liceu, au desfundat un pic locurile unde urmau să planteze puieţii. Alina, una dintre fete, care se ţinea de şotii şi le prindea colegelor scaieţi pe haine, a încercat prima cazmaua şi s-a dat bătută. Pământul părea de nepătruns, iar tenişii pe care îi purta aveau talpa prea subţire şi nu erau suficient de buni pentru a împinge unealta. „Roxana, ce copac vrei să ne alegem”? Copacii şi florile au costat 500 de lei, banii provenind din fondurile strânse din vânzarea hârtiei şi metalului reciclate la şcoală şi din veniturile realizate de fete care au organizat un târg de mărţişoare eco în liceu. „În total am strâns 13 milioane”, a spus Roxana Pasca. Restul banilor vor fi cheltuiţi pe alte activităţi verzi, cum ar fi înlocuirea becurilor din liceu cu becuri cu consum redus şi organizarea unui cross după sărbătorile de Paşte. Profesoara se gândeşte şi la recompense pentru eleve. Una a fost că fiecare a putut să-şi aleagă un copăcel care să îi poarte numele. Una dintre fete a întrebat-o pe colega ei Roxana, alături de care urma să planteze un copac, ce să aleagă: un măr sau un vişin. „Surprinde-mă” a fost răspunsul Roxanei. Fetele şi-au adunat puterile împingând de cazmale în solul care părea de piatră. Cu greu au dat deoparte prima lopată de pământ. Apoi au adâncit groapa. La final au luat un puiet, l-au scos din ambalaj, i-au udat rădăcina şi apoi l-au plantat. Una dintre ele l-a ţinut drept, în timp ce alte două puneau pământ peste rădăcină. De la vreo 20 de metri distanţă, colegii lor le luau peste picior, strigându-le că au ajuns la sapă.  „Haideţi băieţi la sapă, că tot aici o să ajungeţi până la urmă” le-a strigat o fată, în schimb. După mai multe schimburi de replici tăioase, unul dintre băieţi s-a alăturat lor şi a plantat doi copaci. Cele mai zeloase eleve şi, în acelaşi timp, cele mai implicate în proiect sunt Andreea, Roxana şi Ştefania, potrivit profesoarei. Concurenţă strânsă Proiectul prin care liceul Caragiale devine o şcoală verde va concura cu alte 39 de proiecte, în vară, la Viena. Premiul mare este o tabără în Austria pentru clasa câştigătoare. Roxana Pasca e conştientă că va fi o competiţie dură şi speră că elevii vor înţelege ceea ce trebuie din iniţiativa ei. Recunoaşte că a trăit şi dezamăgiri, mai ales faptul că elevii sunt atraşi de prezentări şi ateliere, dar prea puţin de munca fizică. O altă dezamăgire este că băieţii nu se implică. „Ţin mai mult la imaginea lor decât fetele”, explică ea. Spre exemplu, când au colectat metal şi hârtie la liceu şi au strâns câteva tone, doar fetele au fost receptive. Au adus de-acasă hârtie de reciclat. La fel a făcut şi profesoara, care a adunat hârtie de la tot blocul şi a cărat-o la şcoală, din Dristor în Dorobanţi. În total au strâns două tone de hârtie în două săptămâni şi şase tone de metal, care au fost vândute la Remat.

Ne puteți urmări și pe Google News