Legătura dintre furtul pieselor dacice și spargerea bancomatelor. Explicația unui expert în securitate
- Mădălina Sfrijan
- 27 ianuarie 2025, 21:19
Furtul pieselor dacice a stârnit un val de reacții pe scena politică, dar și în rândul românilor. Multe voci spun că fostul ministru al Culturii, Raluca Turcanu, ar trebui să dea explicații legate de transferul artefactelor. Totodată, numeroși români susțin că instituțiile statului ar fi pe deplin responsabile în acest sens. Un expert în securitate a refăcut filmul jafului de la Muzeul Drents și a tras primele concluzii. El a menționat că nu ar fi vorba despre hoți cu experiență în furtul obiectelor de artă, ci despre interlopi.
Furtul de la Muzeul Drents. De ce au acționat hoții înainte de încheierea expoziției
Potrivit expertului în securitate David Maxim, jaful de la Muzeul Drents ar fi fost pus la cale în detaliu. Totodată, acesta susține că nu ar fi vorba despre hoți cu experiență în furtul obiectelor de artă. În plus, David Maxim a subliniat că materialele explozive sunt folosite în cazul spargerii bancomatelor.
„Acest tip de furt te duce cu gândul mai degrabă spre metodele folosite de interlopi, mult mai mult decât hoții de artă. Această spargere a peretelui, spre exemplu, cu explozivi, este una dintre metodele folosite în spargerea bancomatelor”, a explicat el.
Filmul unui jaf ca în filme
Expertul susține că hoții ar fi acționat la comandă, menționând că nu au ales ziua în mod întâmplător. Expoziția urma să se încheie pe 27 ianuarie, când piesele dacice trebuiau trimise în România cu un zbor charter.
În opinia sa, în primele și ultimele zile ale unei expoziții, măsurile de siguranță pot fi mai slabe.
„De ce au făcut sau cum au ajuns la acest pont arată foarte mult a comandă, nu a furt întâmplător. Furturile acestea nu se fac fără implicare din interior,”a adăugat David Maxim.
În unele cazuri, sistemele de securitate pot fi demontate în ultimele zile ale unei expoziții, mai spune expertul.
„De ce în ultima zi? Pentru că întotdeauna în primele zile și în ultimele zile este perioada de cusătură, spunem noi, între o perioadă și alta, între o expoziție și alta, timp în care cei grăbiți încep să demonteze sistemele de alarmă că nu mai au nevoie de ele. În zilele în care ajung încă nu totul e funcțional, încă nu totul e pus la punct. La sfârșit a intervenit deja o rutină și paznicii sau angajații de-abia așteaptă ca lucrurile să se schimbe”, a precizat el.
Jaful de la Muzeul Drents nu ar fi singurul în care s-a acționat după acest plan
Potrivit expertului, finalul unei expoziții „este o perioadă propice pentru acest gen de furturi și nu, nu e prima dată când se folosește această perioadă de sfârșit al unei expoziți”.
„Vedem foarte clar că cei care au făcut această lucrare s-au dus la comandă, părerea mea, pentru că din cele 300 și ceva de piese de aur care erau în acea cameră, n-au luat decât patru care cântăreau în total între un kilogram”, a adăugat expertul.
David Maxim: În lumea artei sau în lumea acestor artefacte n-ai cum să vinzi așa ceva
Expertul a subliniat că hoții au acționat strict pentru piesele respective.
„Dacă e să iei acest kilogram de aur și să-l vinzi ca aur topit, valoarea lui este de 80.000 euro, mai mult sau mai puțin, deci nu justifică, nu justifică de altfel nici de ce n-au furat și alte piese, de ce doar acestea?”, a continuat el.
Totodată expertul a explicat că astfel de piese nu pot fi valorificate în orice mod.
„Ei au venit să lovească aceste piese, să le fure pe acestea și n-au atins nimic de jur împrejur. Deci asta este o comandă. Pe de altă parte, și dacă au furat acest coif, ce să facă cu el? Cine cumpără? Nu poți să pui la licitație și nici pe OLX, adică toată lumea știe ce e asta”, a adăugat Maxim.
În astfel de cazuri, hoții păstrează obiectele de valoare o perioadă, timp în care anchetatorii pot acționa pentru găsirea lor. După depășirea acestui termen, infractorii se simt amenințați și iau în calcul topirea sau chiar distrugerea pieselor.
„Deci în lumea artei sau în lumea acestor artefacte n-ai cum să vinzi așa ceva. Și atunci cel care este dispus să plătească spargerea, o plătește pentru că el niciodată nu va arăta lucrul ăsta, îl va ține undeva într-un sertar și există o perioadă de timp, asta din experiența altor spargeri, există o perioadă de timp limită, rapidă, de o săptămână, două, timp în care se mai poate găsi artefactul.
Dacă le lași prea mult timp, ori încep să se simtă amenințați și atunci încep să se gândească la distrugere, sau să-l topească, sau să-l strice definitiv”, a menționat acesta la Digi 24.
O altă variantă ar fi ca hoții să păstreze artefactele, iar acestea să nu mai fie găsite niciodată.
„Sau pot să-l pună într-un mod de păstrare din care nu-l va mai găsi nimeni niciodată sau, cine știe, cu mult noroc, peste 50 de ani, 100 de ani,” a încheiat David Maxim.